Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a discutat despre dificultatea realizării anchetelor în domeniul concurenței.
Șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, arată de ce durează atât de mult să se finalizeze o anchetă a Consiliului Concurenței.
”Când nu ai dovadă de comunicare între companii (suspectate de încălcări ale legislației concurenței n.r.) este mai complicat. Nu este imposibil, dar e mai complicat.”, spune Chirițoiu.
Acesta a dat ca exemplu ancheta desfășurată acum mai mulți ani, care a vizat piața petrolieră, atunci când companiile care au încălcat regulile concurențiale au fost sancționate pe baza unor dovezi foarte clare.
”Când am sancționat firmele petroliere, noi am avut noroc. Atunci a fost cea mai mare amendă din istoria României - 220 de milioane de euro, am câștigat-o în instanță. Atunci am găsit comunicarea între ei. Au avut ședință în Asociația Petroliștilor și au decis să scoată (de la comercializare n.r.) un anumit sortiment. Atunci am avut dovada unei comunicări. Altfel, este mult mai dificil”, explică șeful Consiliului Concurenței.
”Investigațiile merg lent. Asta-i natura activității - nu poți să sancționezi ceva (fără constatare n.r.). Noi suntem similari cu Procuratura - înainte de a te sancționa, trebuie să fi greșit. Deci, trebuie să faci o greșeală, eu să o descopăr, să mă asigur că am dovezi că ai încălcat legea și apoi să aplicăm sancțiunea”, explică șeful Consiliului Concurenței.
Bogdan Chirițoiu explică și modalitatea în care se desfășoară investigațiile Consiliului Concurenței.
Citește mai departe pe Radio DCNews.
Jurnalistul Val Vâlcu și sociologul Alfred Bulai au discutat în emisiunea „Nod în papură” de la DC News despre rolul sindicatelor în România postdecembristă.
„Mă uit pe la televizor pe la liderii sindicali. Era ceva despre "clasa politică". Domne’, până la urmă fără clasa asta politică aveai comunism. Spunem că nu ne trebuie decât tehnocrați, nu ne trebuie politicieni, politicul strică, altfel ar fi bine...”, a transmis Val Vâlcu.
„Vorbesc sindicaliștii, care sunt cei mai reprezentativi pentru non-democrație. Mă, eu cred că organizațiile sindicale sunt și ele de tip democratic, adică au alegeri. Noi avem aceiași lideri de sindicat de 20-30 de ani. La noi, ce mi-e Isărescu, ce-mi sunt liderii de sindicat. Până și Patriarhul s-a schimbat”, a replicat Alfred Bulai.
„Să nu uităm că în anii '90 au fost părtași, dacă nu chiar beneficiari, ai privatizărilor pe nașpa, ai agoniei industriale din tranziție și așa mai departe, o mare parte a lor”, a adăugat jurnalistul.
Sindicatul nu înseamnă nimic în România
„Și o parte dintre ei au ajuns în politică, fie vorba între noi, nu puțini. Domnul Ciorbea, fost premier, venea de la sindicat. Domnul Mitrea ce era? Dacă ne ducem în orizonturi mai vechi.
Sindicatele în România nu mai înseamnă nimic, sunt niște forme goale. Ele nu mai reprezintă oamenii. Când aveai o mare industrie... da, chemai oamenii. Acum e zero barat. Sunt câteva domenii unde mai sunt: în învățământ, dar mare parte a profesorilor nu sunt în niciun sindicat. E vorba de negocieri, de reprezentare, dar nu e cine știe ce forță sindicatul. În zona industrială nu există. Ce știm sigur este că joacă și ele un teatru în piesa asta”, a mai spus Bulai.
„Uite, sindicatele studenților se agită acum foarte tare că trebuie să aibă un cuvânt greu de spus, 25-30%, la alegerea rectorului”, a adus în discuție Val Vâlcu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu