Cum se face alocarea mandatelor de parlamentar

Pentru alegerile parlamentare de duminică, a rămas același sistem de vot,  cel uninominal, care păstrează principiul proporţionalităţii, destul de gru de înțeles pentru majoritatea populației. O analiza NewsIn explică modul cum se vor repartiza mandatele.

În principiu, un mandat de senator sau deputat poate fi alocat în trei feluri:

 -prin câştigarea unui colegiu cu 50% plus unu din numărul de voturi. Persoana respectivă intră direct în Parlament

 -prin alocarea mandatului la nivelul redistribuirii la nivelul judeţului

 -prin alocarea mandatului la nivelul redistribuirii la nivel naţional

 Redistribuirea la nivelul judeţului. Voturile pentru fiecare partid sau alianţă se transformă în procente. Procentul obţinut se raportează la numărul de mandate din circumscripţia respectivă. Exemplul 1: Într-un judeţ, ar fi 6 colegii de deputat, iar niciunul din colegii nu a fost câştigat cu peste 50%. Partidul A a obţinut în judeţ 48% din voturi, partidul B 32 %, partidul C 17%, iar alţi competitori electorali- restul de procente.

 Partidul A are dreptul la 48% din 6 colegii = 2,88 mandate. Rotunjirile se fac în jos, deci rămâne cu 2 mandate, iar restul se duce în ceea ce am putea numi "un coş naţional" pentru fiecare partid.

 Partidului B îi revine un coeficient 1,92 (32 la sută din cele şase mandate), deci un mandat întreg şi 0,92 la "coşul naţional". Partidul C are dreptul la 1,02 mandate, deci primeşte tot un mandat direct. Două mandate rămân deci nealocate la această fază a distribuirilor, urmând a se decide la nivel naţional cărui competitor i se împart.

 Căror candidaţi li se alocă mandatele în această fază? Răspuns: celor care au obţinut cele mai multe voturi în propriile lor colegii, de exemplu primii doi clasaţi candidaţi ai partidului A si candidaţii partidului B şi partidul C care au obţinut cel mai mare număr de voturi (atenţie! - se ia în seamă numărul de voturi, nu procentele), cu condiţia ca cei patru câştigători să fi candidat în colegii diferite .

 De remarcat că legea creează astfel o competiţie nedreaptă între candidaţii unei formaţiuni, deoarece sunt favorizaţi candidaţii dintr-un colegiu mai populat. Una din victimele acestei anomalii a fost Norica Nicolai, care în 2008 a pierdut locul de parlamentar de Călăraşi pentru că un coleg al său cu un procent mai mic scosese un număr mai mare de voturi.

 Distribuirea la nivelul circumscripţiei se complică atunci când o parte din colegii au fost câştigate cu peste 50% plus 1, situaţie care nici prin cap nu le-a trecut legiuitorilor în 2008. Această situaţie produce mărirea numărului de mandate alocate (deci al parlamentarilor judeţului respectiv) în situaţia în care partidul A ar câştiga mai multe colegii cu 50% plus 1. Exemplul 2: Să ne imaginăm că procentele pe judeţ sunt aceleaşi, dar partidul A a câştigat deja "din prima" 5 din cele 6 colegii (deci cu peste 50% plus 1), deşi scorul total obţinut la nivelul judeţului îl îndreptăţea să aibă numai două mandate. Pe de altă parte, aşa cum a rezultat din calculele aferente exemplului 1, partidele B şi C au şi ele dreptul la câte un mandat. Unul dintre ele (să spunem cel al partidului B) va fi ocupat în colegiul necâştigat de partidul A. În schimb, mandatul partidului C va trebui "inventat", iar legea prevede că acest lucru se va face prin "dublarea" unuia din colegiile câştigate de A şi care va avea doi reprezentanţi în Parlament. În această etapă, de la 6 locuri de deputat s-a ajuns deja la 7: 5 ale Partidului A, 1 al partidului B şi 1 al partidului C. Se creează astfel un exces de reprezentare al partidului A în raport cu B şi C, comparativ cu situaţia din exemplul 1. Astfel, pe lângă faptul că A obţine 5 mandate în loc de cele 2,88 la care avea dreptul, B şi C pierd şi resturile care în exemplul 1 mergeau la redistribuirea naţională (0,92 pentru B şi 0,02 pentru C). Aceasta pentru că judeţul a primit deja mai multe mandate decât colegii (7 aleşi pe 6 colegii) şi nu mai are dreptul la redistribuire. În exemplul 2, partidul A a obţinut 5 mandate din 7, ceea ce reprezintă 71 la sută din mandatele alocate judeţului deşi, cum am văzut, scorul iniţial era de 48 la sută. Partidul B este în acest exemplu cel mai dezavantajat, el obţinând 14 la sută din mandatele alocate în judeţ, deşi scorul său fusese de 32 la sută.

 Consecinţă: În acele judeţe în care USL va câştiga o mare parte a colegiilor (sau chiar toate) cu peste 50% plus 1 se va ajunge la o favorizare extremă a puterii sale în raport cu forţa politică ce se va clasa pe locul 2, adică ARD. În plus, se va mări şi numărul total de parlamentari.

 Redistribuirea la nivel naţional

 Câturile rămase neutilizate în exemplul 1 din cauza rotunjirilor de la nivel judeţean se duc la redistribuirea naţională. Aici se calculează procentele obţinute la nivelul întregii ţări, se scad mandatele acordate deja fiecărui partid, iar cele nealocate se dau în funcţie de clasamentul naţional, astfel încât să se păstreze principiul proporţionalităţii. Această corecţie la nivel naţional se impune pentru că în unele judeţe nu s-au alocat toate colegiile, iar legea spune că fiecare colegiu are (cel puţin) un deputat sau senator. Pentru ca fiecare partid să aibă un "coş naţional" cât mai mare, fiecare vot contează. De aceea, liderii partidelor şi alianţelor, în special Vasile Blaga, le-au cerut colegilor săi să se concentreze pe toate colegiile pentru ca voturile pierdute acolo să fie recuperate la nivel naţional şi transformate în locuri în Parlament, în general în colegiile neocupate "din prima" de USL. În această etapă a redistribuirii pot ajunge parlamentari cei clasaţi pe locurile doi sau trei, chiar dacă primul clasat (care estimativ va fi de la USL mai peste tot) nu a obţinut majoritatea. Acest lucru se întămplă, printre altele pentru că partidul câştigător (partidul A) a primit ce avea de primit în urma alocării la judeţ, iar candidaţii săi tehnic câştigători, să zicem cu un procent de 43-47% (în orice caz orice sub 50% plus 1) vor fi sacrificaţi pentru respectarea proporţionalităţii, astfel că o parte - dar numai o parte - din nedreptatea invocată mai sus (excesul de reprezentare) este remediată în această etapă.

 Prognoză: PP-DD are şanse de a deveni primul partid care intră în Parlament pe acest sistem fără a fi pe primul loc în vreun colegiu. Dacă ar avea un scor naţional de 10% din voturi, este îndreptăţit să primească minim 45 de parlamentari (luând ca reper cifra totală a colegiilor, care este de 452). În cazul de față, obținând peste 13% din voturi, PP-DD are 68 de parlamentari în viitoarea legislatură.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News