EXCLUSIV  Cum se informează românii plecați afară. ”Cineva spunea că e suficient să știe că România nu este în război”

Românii plecați în străinătate declară că au suficiente surse de informare despre comunitatea din care au plecat și despre România, în general.

Totodată, românii plecați în străinătate declară că printre cele mai utilizate canale de informare sunt rețelele de socializare (36,7%) și presa online (8,7%).

Grafic: Există suficiente surse pentru ca românii plecați să se informeze despre comunitatea din care au plecat / Cercetare Institutul ARGUMENT

Grafic: Există suficiente surse pentru ca românii plecați să se informeze despre România / Cercetare Institutul ARGUMENT

Totuși, un procent important dintre românii (27,7%) declară că află informații despre ce se întâmplă România în special de la membrii de familie rămași în țară.

Grafic: Principala sursă de informare despre comunitatea din care au plecat / Cercetare Institutul ARGUMENT

Astfel, cei plecați nu mai sunt interesați decât de informațiile esențiale despre țara lor de origine.

”Discuțiile cu familia despre aceste aspecte sunt printre cele mai importante. Spre exemplu, cineva spunea știe că este război război în Ucraina, România nu este în război și pentru el este suficient”, arată sociologul Mădălina HIDEG.

Grafic: Principala sursă de informare despre România - întrebare filtrată / Cercetare Institutul ARGUMENT

Radu COSMA, Director Direcția proiecte pentru diaspora și comunități istorice, în cadrul Departamentului Românilor de Pretutindeni explică unde ar trebui să intervină statul pentru păstrarea identității românești în cadrul minorităților din românești din străinătate, în rândul celor plecați din țară, dar mai ales pentru copii crescuți într-o țară străină.

”Tinerii crescuți într-un mediu străin nu sunt nici italieni, nici români. Rolul statului este să promoveze valori culturale de calitate, adresate în special tinerilor. Un tânăr format în mediul cultural românesc, este un om câștigat pe viață. Încercăm să dezvoltăm linia identitară, de păstrare a identității românești în minoritățile românești de peste hotare”, spune Cosma.

”Cred cu tărie că vom face pași fermi spre o direcția corectă, pentru a atrage românii aflați în Diaspora și a întări legătura acestora cu țara”, este de părere și sociologul Vladimir PRIPP.

Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News