După ce am scris că veterinarii și proprietarii de animale de companie sunt în alertă după ce au apărut suspiciuni că felinele fac o formă respiratorie de infecție cu coronavirus, similar celui implicat în pandemia de la om, un cititor DC News ne-a transmis un punct de vedere despre acest subiect.
„Coronavirusul felin nu este un virus respirator. Spre deosebire de cel uman (COVID-19), care afectează sistemul respirator, coronavirusul felin se localizează în intestinul pisicii. Din acest motiv, diagnosticarea este diferită, iar transmiterea virusului se produce prin fecalele pisicilor și nu prin aer.
Boala cauzată de coronavirusul felin este peritonita infecțioasă, care la pisici se manifestă în trei forme principale:
• Forma uscată: Pisica nu prezintă peritonită cu acumulări de lichid în abdomen (ascită). Aceasta este o formă de boală cronică, care poate dura multe luni fără a fi descoperită.
• Forma umedă: Este o formă acută, în care pisica are abdomenul plin de lichid (ascită), ceea ce poate apăsa periculos pe diverse organe, precum plămânii.
• Forma neurologică/oculară: De asemenea, acută, această formă poate afecta ochii (pupilele cresc neuniform) și sistemul neurologic al pisicii, cauzând incontinență, instabilitate a membrelor și dificultăți în mers.
Fiind un virus localizat în intestin, acesta determină îngroșarea și inflamarea intestinului. Pisica afectată nu mai mănâncă și scade în greutate. În forma uscată, cronică, scăderea în greutate este treptată, iar pisica devine tot mai letargică. Forma umedă este adesea însoțită de febră și ascită. Scaunul poate fi moale, pisica poate vomita și apare lipsa apetitului în toate formele bolii. Pentru a detecta boala, veterinarul va palpa abdomenul pisicii, identificând îngroșarea și inflamarea intestinelor. Acest diagnostic trebuie confirmat printr-o ecografie abdominală. Testul rapid pentru coronavirusul felin (cu o picătură de sânge) poate confirma prezența virusului, dar nu oferă informații despre stadiul bolii.
• Hiperglobulinemia (prin analiza electroforezei proteinelor serice)
• Hiperproteinemia • Raportul dintre albumina serică și globulina serică
• Niveluri ridicate de bilirubină
• Niveluri ridicate de aspartat aminotransferază (AST/ASAT)
• Amiloidul A seric (SAA), analiză care nu se efectuează în România și trebuie trimisă în străinătate.
În cazul formei acute cu ascită, unde sufocarea prin lichid este un pericol iminent, veterinarul poate controla efectele doar pentru câteva zile. Până acum cinci ani, boala era considerată letală pentru pisici, iar șansele de tratament erau infime. Tratamentul simptomatic pentru întărirea sistemului imunitar era singura opțiune până la apariția medicamentului GS-441524. GS-441524 rămâne neomologat în Uniunea Europeană, astfel că proprietarii trebuie să-l procure pe cont propriu, preponderent din Asia, iar medicii nu au dreptul să-l administreze oficial. Medicamentul există în formă injectabilă și de pastile (nerecomandate pentru formele neurologice, mai ales la început).
Studiile au arătat că medicamentul distruge virusul în primele 10-18 zile, astfel că, dacă pisica supraviețuiește acestei perioade, se va însănătoși. Tratamentul durează 84 de zile (3 luni), cu administrare injectabilă sub piele, posibilă și acasă. Costurile au scăzut de la 70 de euro pentru un flacon de 5 ml în 2020 la jumătate din acest preț.
Cu toate acestea, costul și administrarea rămân provocări. Tratamentul este calculat în funcție de greutatea pisicii, care va reveni treptat la normal. Multe pisici se recuperează complet după tratament.
În multe țări, precum Germania, Austria și Elveția, proprietarii s-au organizat în grupuri pe rețele de socializare și WhatsApp pentru a se ajuta reciproc cu procurarea și administrarea medicamentului. Acest fenomen a început și în România, astfel consultarea internetului este întotdeauna o idee bună. În Austria, rata de însănătoșire tinde spre 100%, iar eșecurile se datorează doar neîndeplinirii tratamentului sau refuzului acestuia.
Ca în toate specialitățile, și medicii veterinari sunt diferiți. În timp ce unii încă nu acordă o șansă pisicilor și recomandă eutanasierea, alții oferă informații utile și sprijină proprietarii.
Există clinici veterinare care au avut succes în tratarea pacienților, iar personal cunosc clinici în Brașov și București care oferă diagnostic și tratament la standarde comparabile cu cele din Europa de Vest.
Am trecut prin primul tratament cu un motan în anul 2022, colaborând cu un grup din Austria și o clinică din Brașov. Motanul avea forma acută, cu ascită, și era într-o stare foarte proastă. De atunci, am tratat cu succes alte două pisici cu forma cronică de peritonită infecțioasă uscată.
O a patra pisică a fost diagnosticată greșit și a primit tratament injectabil timp de o lună, fără efecte secundare îngrijorătoare. Am susținut, ca voluntar, grupul de proprietari, ajutând la administrarea zilnică a injecțiilor”, ne-a scris Ing. Răzvan Todor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu