EXCLUSIV  Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlţia, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie…

Sunteţi invitaţi marți, 30 Mai, la ora 20.00, la Athénée Palace Hilton București, la Licitația de Artă Postbelică și Contemporană, care încearcă să răspundă întrebării “Cum se vede omul contemporan?” 

Ca un îngândurat Arlechin (Corneliu Baba) ori ca un Vânzător de flori tămăduitoare (Sorin Ilfoveanu), mereu aflat într-o Întâlnire (Ștefan Câlția) cauzată de împrejurări neprevăzute, omul contemporan este un om atomizat (Human, de Paul Neagu), hieratic ca un Christ (Adrian Ghenie) sau placid ca o Zi de vară (Șerban Savu), mereu Încurcat în socoteli (Constantin Piliuță), un fel de supererou în brațele rutinei ideologice (Dan Creţu, Pietà).  

Iată câteva dintre operele propuse:         

Sorin Ilfoveanu, Florăreasă

Florăreasă, lucrare în tempera pe hârtie, din 1983 a pictorului Sorin Ilvoveanu (n. 1946, Câmpulung Muscel)

Suntem din nou în lumea cu aură de sacralitate oarecum păgână a artistului, cu personajele ei hieratice şi stranii, cu păsările şi animalele prinse într-o relaţie consubstanţială cu umanitatea. Şi unele, şi altele, devenind elementele unei simbolistici personale. Un univers personal, populat de personaje mitice, de păuni, de pisici şi lupi, de păsări exotice ce par să intre sau să-şi ia zborul în şi din fiinţa omenească. Oameni şi păsări a căror identitate nu contează pentru că ei sunt, de fapt, entităţi cu substrat ancestral, sunt gânduri ale artistului devenite proiecţie vizuală.

Desenate clar, cu veşmintele lor cu pliuri verticale ce accentuează alungirea corpurilor, personajele se detaşează clar pe fondul somptuos valorat, în pofida acrilicului folosit, împărţind spaţiul cu nuduri sau seminuduri, prinse uneori în scene erotice din care însă sexualitatea lipseşte. O simbolistică intelectualistă, uneori secretă, guvernează arta lui Sorin Ilfoveanu, epurată de accidental. O mitologie transpusă în figurile sale bidimensionale, fără relief, epure estetice ale unor mituri ale începuturilor şi ale esenţei.

Personajele lui poartă în ele misterul dragostei, dar şi al ascezei, într-o lume limpede, sugestivă, stăpânită de rigoarea desenului căruia culoarea i se supune, adăugându-i forţă şi expresivitate. Totul, cu o uimitoare economie de mijloace, creatoare a unui stil singular şi imediat recognoscibil.

Valoare estimativă: 700 - 1.200 de euro

Sorin Ilfoveanu, Femeie de fum

De acelaşi artist mai sunt propuse în licitaţie şi Femeie de fum, din1990 (1.200 - 1.800 de euro), Florar, din acelaşi an (1.200 - 1.800 de euro)

Arlechin a fost pictat de Corneliu Baba (1906, Craiova - 1997, Bucureşti) în 1968. Pictorul a fost întotdeauna fascinat până la obsesie de portret, fizionomie, expresie şi manifestarea trăirilor interioare pe chipul uman. Portretele pictate de acesta nu sunt doar o componentă importantă în opera lui Baba, ci şi o manifestare a compexităţii sale spirituale şi a reflecţiei artistului asupra condiţiei umane.

Portretul în opera artistului cunoaşte momente importante precum: portretul cu identitate precisă, care înglobează chipuri ale unor personalităţi ale momentului şi portretrul anonim, care îşi generalizează câmpul de referinţă, reprezentând mai degrabă tipuri şi vârste umane. Portretele anonime sunt realizate într-o manieră mult mai liberă comparativ cu cele ale personalităţilor, tuşele sunt mai spontane, iar interesul pentru recuzită sau drapaj devine mai scăzut.

Un al treilea moment important în portretistica lui Baba este arlechinul. Prin motivul arlechinului, artistul redefineşte ideea de portret, trece de la fizionomia individualizată la efigie, de la particular la tipologie. Arlechinul reprezintă un refugiu în ficţiunea artistică, departe de realul cotidianului, iar în plan existenţial şi moral reprezintă modelul absolut al ambiguităţii existenţei, a finei împletiri dintre ludic şi dramatic şi a bucuriei efemere cu tristeţea incurabilă. Din punct de vedere plastic, acesta reprezintă o inepuizabilă sursă de abordări cromatice şi variante compoziţionale, de combinaţie a hieratismului figurii cu dinamismul pensulaţiei şi a tonurilor.

Corneliu Baba vorbeşte despre "prietenul" său anonim, Arlechinul, ca fiind un tip uman de comedie tristă, o bună dispoziţie disimulată care se înrudeşte, dar nu se confundă, cu "Paiaţa". "E melancolic, trist, dar fără să îşi trădeze starile de durere şi decepţia". Îşi acceptă tacit condiţia, cu o responsabilitate asumată, ce reiese din postura sa relaxată.

Valoare estimativă: 8.000 - 12.000 de euro

Corneliu Baba, Bluza roşie

De asemenea, este propusă Bluza roşie din 1961, opera ce a făcut parte din expoziţia Capodopere ale picturii româneşti, între academism şi modernism, Bucureşti, 2013.

Lucrarea face parte din seria portretelor anonime ale lui Baba, unde identitatea umană este consacrată ca un simbol. Acest tip de portret neidentificat se distanţează de ideea de personaj particular şi încearcă să personifice anumite elemente ale vieţii sociale şi morale într-un chip uman generic. Personajul lucrării reprezintă mai degrabă o vârstă şi un tip uman, modelul fiind absorbit în ideea de portret generic.

Valoare estimativă: € 10.000 - 15.000

De acelaşi artist, colecţionarii vor descoperi Maternitate (700 - 1.200 de euro, guaşă, cărbune şi ceracolor pe hârtie lipită pe carton, Ochi albaştri (1.500 - 2.500 de euro)

Întâlnire de Ştefan Câlţia (n. 1942, Braşov) este un ulei pe pânză ce datează din 1991.

Ştefan Câlţia aparţine primului eşalon al plasticienilor români contemporani, operele sale fiind primite cu interes în galeriile din ţară, dar şi din Germania, SUA, Elveţia, Olanda, Israel, Suedia, Ungaria sau Norvegia, unde au fost achiziţionate de colecţii publice sau de colecţionari particulari.

Ştefan Câlţia, Pasăre albă

Artistul dezvoltă în creaţia sa un univers straniu şi magic în acelaşi timp, ale cărui personaje se mişcă între un aparent suprarealism şi un nedisimulat simbolism al lumii contemporane. Portrete efilate feminine poarta de cele mai multe ori pecetea tragicului, efigii masculine îşi asociază o faună umanizată în care locul principal este ocupat de peşti şi păsări, şerpii amintesc de pacatul originar. Toată această imagistică se caracterizează printr-un marcat spirit ludic, peisajele se constituie de multe ori in decor de teatru. Alteori, obiectele şi figurile capătă profunzime, o aură de esenţă spirituală, religioasă, din care neliniştea existenţială nu dispare niciodată.

Stefan Câlţia a expus, pritre altele, la Bucureşti (Lucrări recente, în 2016, Grădini pentru Dinu Pillat în 2015 Stejar pentru Rege - Flori pentru regină, în 2012, Noaptea călătorului în 2005), la Muzeul de Artă din Timişoara (Locuri în 2014), la Muzeul de Artă din Cluj- Napoca (Vânzătorul de aripi, în 2006), la Muzeul Brukenthal din Sibiu (Voyages Transilvaniens, 2006), dar şi la Schloss Honhardt, Germania (2003),  Phantastischen Bibliotek, Wetzlar, Germania (2002), Knoll Gallery, Basel, Elveţia (1993).

Valoare estimativă: € 8.000 - 14.000

Se adaugă în licitaţie, semnate de acelaşi artist, Întâlnire, din 1991 evaluată la 8.000 - 14.000 de euro, Sat (1983), estimată la 4.000 - 6.000 de euro, Toamnă (1.500 - 2.500 de euro), Pasăre albă (4.000 - 6.000 de euro)

Uleiul pe pânză Coloană (2009), semnat de Vladimir (Mirel) Zamfirescu (n. 1936, Ploiești) este avaluat la 2.000 - 3.000 de euro.

Pictorul îmbină armonios stilul tradiţional cu cel modern. Elevul preferat al lui Corneliu Baba, el a creat o artă care construieşte o punte între spiritual şi real. Realizate într-un stil inconfundabil, picturile lui cu teme spirituale nu pot fi considerate religioase. Nudurile îl îndepărtează de canoanele bisericeşti ale icoanelor. În personajele pe care le reprezintă captează tensiunea umană, cu trupuri şi chipuri torsionate, suferinţa, dar şi iubirea. Este un adevărat maestru al luminii, culorii şi compoziţiei. Picturile lui transmit o forţă care-l captează pe privitor. Gama de culori merge de la sumbru până la foarte diafanul impresionism a lui Monet. Apreciat în străinătate ca un talent excepţional, a pictat-o pe regina Suediei, şi a obţinut numeroase premii în ţară şi peste hotare. Are opere în colecţii private în numeroase locuri de pe glob.

Adrian Ghenie, Christ

Constantin Piliuţă, Primăvară

Ipostaze este o lucrare din1989 a artistului Teodor Graur (n.1953), care, potrivit criticului Adrian Guţă, “este unul dintre cei mai importanți artiști ai generației ′80, unul dintre cei mai activi pe scena locală, afirmat și pe cea internațională încă din anii ′90. Formele preferate de exprimare sunt obiectul de tip ready-made modificat și instalația; însă fotografia, video, performance-ul și, mai ales în trecute faze de creație, pictura, desenul, au contribuit/contribuie la rândul lor la conturarea unui complex și dinamic profil de artist al lui Teodor Graur. El reciclează postmodern repere ale modernismului, face apel în “laboratorul” conceptual la ironie, dar și la nostalgie, nota dominantă constituind-o însă recuperarea lucidă și reformularea ludic-inventivă a reperelor din arta și civilizația modernă. A găsit și valorifică, cu intuițiile formale ale artistului cu har și matur, un culoar de creație în care, să spunem, designul de obiect se întâlnește cu sculptura în sens extins, cu instalația”.

Valoare estimativă 700 - 1.200 de euro.

Paul Neagu (1938, Bucureşti - 2004, Londra) propune prin lucrǎrile sale o lecturǎ cursivǎ a esenţelor, aducând o gândire ideaticǎ într-o structurǎ realǎ, a construcţiei. Opţiunea sculpturalǎ face ca planul intangibil al gândirii sǎ se materializeze în nişte “unitǎţi” de abstractizare care reuşesc sǎ construiascǎ prin alaturǎri fizice sau proiectate (în desen, fotografie, graficǎ etc.) spaţii imaginative complexe care structureazǎ spaţiul creator, enunţând termeni de discuţie clari, lizibili ce alcǎtuiesc un corpus omogen în seria activitǎţii artistice a lui Paul Neagu.

Ion Alin Gheorghiu, Fleurs du Mal

Ion Alin Gheorghiu, Madona violet

Double New Hyphen, sculptură din oţel sudat (20.000 - 25.000 de euro), aparţine seriei Hyphen

Erudit şi filosof, Paul Neagu poate fi considerat o figură emblematică pentru neoavangarda din anii 60- 70, ordonând toate creaţiile sale vizuale într-un concept unitar, intitulat de el Generative Art (artă generativă). Unii din cei mai cunoscuţi sculptori contemporani i-au fost studenţi acestui explorator spiritual: Cragg, Kapoor, Deacon, Gormley.

Motivul central al hyphen-ului a cunoscut numeroase variaţii, generând o succesiune de naraţiuni şi energii infinite, de la tripodul iniţial şi experimental până la Double New Hyphen. Morfologia utilizată o preia de la lingvistul Naom Chomsky, care avansează ipoteza unei "gramatici universale", validă pentru toate limbile. În acelaşi mod, pentru Paul Neagu, geometria devine un limbaj universal, având ca punct zero pentru desen şi sculptură, hyphen-ul (cratima).

Opera este reprodusă în "Paul Neagu. Obiecte (re)generative", Fundația Triade, Timişoara, 2014, p. 88.

Ion Musceleanu, Lectura

Colecţionarii pot alege şi între Anthropocosmos (MAN 86), desen în creion, tuş şi esenţă de coajă de ceapă pe hârtie lipită pe carton din 1976, estimat la 1.500 - 2.500 de euro, opera reprodusă în Paul Neagu. Obiecte (re)generative, Fundaţia Triade, Timişoara, 2014, Human Hand, din 1972, ulei, tuş, pix, creion şi creion colorat pe pânză lipită pe hârtie (2.000 - 4.000 de euro), Human, din acelaşi an, ulei şi tuş pe pânză (3.000 - 5.000 de euro), Human Heart, ulei şi pix pe pânză (3.000 - 5.000 de euro) şi Valurile III (Scoică), tempera pe hârtie lipită pe carton din 1966, estimate la 2.500 - 3.500 de euro.

Petre Velicu, Compoziţie cu visători

Reverie de Sever Frenţiu (1931, Săcueni, Bihor - 1997, Arad) este o acurelă ce datează din1983.

Cu o certă înclinație pentru scenografie, viguros creator de spații reale sau imaginare, Sever Frențiu a găsit, în lumea teatrului, mediul stimulator atât de necesar imaginației sale. Veșmintele bogate ale Renașterii, arhitectura bogată a romanticilor și poezia evanescentă a Secession-ului au contribuit la crearea unui stil, a unei personalități unice în arta românească. “Sever Frențiu realiza o sinteză între misterul tenebros și întinsele spații pierdute sub lumina crudă a soarelui pe care o plasa într-o Veneție de carnaval, de o fabuloasă bogăție. Între realitate și mister, între cuvânt și fină insinuare, în fața unei scene sau a șevaletului, Sever Frențiu, ultimul romantic, a dat o operă demnă de marii bijutieri ai Renașterii”, scria critical Radu Ionescu.

Valoare estimativă: 200 – 300 de euro.

Sabin Bălaşa, Muze

Sever Frenţiu, Reverie

Instalat la Paris din 1990, Petre Velicu (n. 1950, Bucureşti) a creat o lume fantastică şi imaginară cu personaje, animale şi obiecte surrinzătoare, uneori chiar neliniştitoare. O opera onirică, întudică partial cu Suprarealismul, dar cu o dragoste penru detaliu şi pentru scenele de interior care aminteşte de pictorii olandezi. Tablopurile lui au forţă şi atemporalitate, impunându-se ca nişte imagini venite din noaptea timpurilor şi care vor continua să trăiască şi după vremea noastră.

Lucrarea Dante din licitaţie, datată 1987, este estimată la3.500 - 4.500 de euro

Figurează în expoziţie şi uleiul pe pânză Compoziţie cu visători, al aceluiaşi artist, estimate la 1.500 - 2.500 de euro.

Paul Neagu, Double New Hyphen

Paul Neagu, Human Heart

Violonista de Magdalena Rădulescu (1902, Râmnicu Vâlcea - 1983, Paris) este evaluată între 1.200 şi 1.800 de euro.

În opoziţie cu direcţiile picturii moderne faţă de compoziţie, Magdalena Rădulescu concepe totul în mişcare, iar caracterul raţional al structurilor este deseori înlăturat în favoarea tentei ludice, care reuşeşte la rândul său să devină coordonator al unui complex de stiluri şi motive. Surprindem în picture ei elemente caracteristice ale mai multor stiluri şi etape ale modernismului, tratate într-o manieră personală. Pictoriţa poate fi deopotrivă simbolistă, maniera de abordare a compoziţie nu se îndepărtează de expresionism, iar distanţa până la crearea unui univers suprarealist este mică. Aceste trăsături se mulează uniform pe structura unui pictor al imaginarului, la care visul devine posibil, iar basmul românesc sau universal se transpune în sfârşit din calea orală pe pânză.

Vladimir (Mirel) Zamfirescu, Coloana

Peisaj de Mircea Ciobanu (1950, Bucureşti - 1991, Geneva) este propus la preţul de 1.200 - 1.800 de euro.

Pictura lui Mircea Ciobanu e greu de definit, pentru că artistul n-are nici cea mai mică preocupare de a se încadra într-un curent sau altul. Arta lui este clasică şi figurativă, dar în acelaşi timp modernă şi oarecum abstractă, pentru că pare a fi mereu în căutarea a ceva imaterial, dincolo de forme. “Pictura lui Mircea Ciobanu este sufletul artistului, în culori, pe pânze. Prin aceasta, ea este autentică în cel mai înalt grad, paradoxală şi fantastic de bogată. Opera unui artist pur”.

Vasile Grigore, Flori şi scoică

Adrian Ghenie (1997. Baia Mare) este considerat un reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti. Operele sale figurează în licitaţiile international la cote ce concurează cu cele ale mariloor maeştri. Picturile sale sunt caracterizate de elemente neaşteptate şi de spontaneitate. “Ceva este aplicat pe o suprafaţă, care poate distruge respectiva suprafaţă, însă, dacă nu o distruge, se poate transforma totul în ceva bun. Jumăte-jumăte. Este un moment ca o ruletă rusească”, afirmă artistul. În licitaţia de la Artmark, opera sa Christ este estimată la7.000 - 12.000 de euro.

Ştefan Pelmuş, Conversaţie la Balcic

Margarete de Constantin Piliuţă (1929, Botoşani - 2003, Bucureşti) este datat 1973 şi evaluat la 1.500 - 2.500 de euro.

Piliuţă şi-a construit identitatea artistică prin fermitatea desenului, construirea unei lumi aerate şi prin multă ironie şi umor.

De acelaşi autor: Încurcat în socoteli (2.000 - 3.000 de euro), Primăvară (4.000 - 6.000 de euro)

Corneliu Baba, Maternitate

Lectură de Ion Musceleanu (1903, Caracal - 1997, Bucureşti) este o lucrare tipică pentru arta acestui pictor. “Nimic ditirambic, nimic spectacular: naturi moarte cu aparenţă banală, alcătuite din obiecte şi flori aflate la îndemâna oricui, cadre cuminţi din peisajul natural sau din cel urban-cu câţiva pomi şi câteva case-o figură feminină (mai rar două) cufundată în plăcerea lecturii sau toropită de lene pe sofa, acesta ar fi, scurt spus, universul inspiraţiei lui Ion Musceleanu”, scria istoricul de artă Vasile Drăguţ.

Valoare estimativă: € 1.200 - 1.800

Actriţă (Ada Călugăreanu). Un portret din 1974 semnat de Gheorghe G. Vânătoru (1908, Olteniţa, Călăraşi - 1983, Bucureşti)

Cu puţine excepţii neindividualizate, personajele feminine din pictura lui Vânătoru, situate în interioare sugerate prin câteva elemente de mobilier, sunt mai curând rememorări ale unor stări de spirit. Portretul propriu-zis este rar.

Valoare estimativă: € 700 - 1.200

Mircea Ciobanu, Peisaj

Seră de Alexandru Ciucurencu (1903, Ciucurova, Tulcea - 1977, Bucureşti) este evaluat la (5.000 - 8.000 de euro).

Rafinamentul, subtilitatea cromatică, stăpânirea luminii, liniile trasate cu spontaneitate , dar şi cu siguranţă, inspiră un aer de poezie. Lucrările primei perioade a lui Ciucurencu se caracterizează prin interesul pentru obţinerea unui efect pictural rafinat, prin utilizarea tonurilor în straturi subţiri şi transparente şi tendinţa de a investi culoarea cu capacitatea de a obţine forma.

Magdalena Rădulescu, Violonista

Muze de Sabin Bălaşa (1932, Dobriceni, Olt - 2008, Bucureşti). Pe Sabin Bălaşa nu trebuie să-l explici ca să-l simţi, şi abia după ce-l simţi începi să-ţi explici lumea în care ai simţit. O hermeneutică hipnotică unică şi tipică artei lui Sabin Bălaşa dezvăluie cu discreţie ceea ce autorul ştia dintotdeauna - Renaşterea pe care îşi propunea s-o iniţieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul.

Valoare estimativă: 2.500 - 4.500 de euro

Alexandru Ciucurencu, Seră

Flori şi scoică de Vasile Grigore, despre care istoricul de artă Octavian Barbosa afirma că:”este un colorist care refuză disonanțele, deși tonalitățile sunt adesea contrastante. Difuziunea în lumină a tonului local le face aparent opozabile, astfel încât negrul și albul se solicită contrapunctic. Tonalitățile pure se îngemânează melodic, într-o ritmicitate continuă. Liniile apăsate ale unui desen infuzat în culoare, sparg fără să distrugă liniștea împăcată a tonalităților calde. Ele se înscriu în întinderea nedefinită a petecelor de culoare, ca niște rapeluri directe la realitatea figurativă a lumii exterioare; culoarea se menține în permanență în perimetrul subiectiv al metaforei”.

Valoare estimativă: € 1.000 - 1.600

De acelaşi autor, Femeie pe fotoliu roşu din 1992, estimate la 1.000 - 1.600 de euro.

Fleurs du Mal de Ion Alin Gheorghiu (1929, Bucureşti - 2001, Bucureşti), un artist al cărui imens talent s-a şlefuit printr-o muncă asiduă, prin căutarea neîntreruptă a esenţei artei şi vieţii pe care a dăruit-o privitorilor în creaţia sa imposibil de încadrat într-un curent sau altul, într-o direcţie sau alta, până în ultimele clipe ale existenţei sale. Un pictor care a trecut natural de la figurativ la non-figurativ, treptat, fără salturi surprinzătoare, fiecare etapă din creaţia sa fiind la fel de cuceritoare şi recognoscibilă.

Valoare estimativă: € 700 - 1.200

În licitaţie mai figurează Madonă roz din 1993, estimată la 1.000 - 1.600 de euro,

Madonă violet (1.000 - 1.600 de euro) şi Madonă verde (2.500 - 3.500 de euro)

Conversaţie la Balcic, creaţie din 2013 de Ştefan Pelmuş (n. 1949, Valea Călugărească, Prahova)

Ştefan Pelmuş foloseşte elementele lumii înconjurătore, perfect recognoscibile, pentru a construi o lume specială, o lume-metaforă, în care creştinism şi esoterism se întâlnesc în dorinţa de a cuprinde şi comunica, prin simbol, întreaga istorie spirituală a lumii. Nu întâmplător, artistul şi-a intitulat una dintre expoziţii “Graal”, trimiţând la lumea arthuriană şi la creştinism, dar şi la credinţe precreştine.

Valoare estimativă: € 600 – 800

Daniel Spoeri, Lentil Dish

Lentil Dish de Daniel Spoeri (n. 1930, Galați) este o litografie estimate la 350 – 550 de euro.

Artist elveţian de origine română, Spoeri este unul dintre ultimii membri fondatori ai Noului Realism care mai trăieşte încă. Unul dintre demersurile favorite ale lui Spoeri este fixarea în culoare a meselor, lipirea veselei şi reliefurilor alimentare pe un blat de masă vertical, transformându-le în tablouri. De aici şi numele de “tablou-capcană” dat operelor sale.

Moara lui Assan, pâlc de oţetari de Nicolae Comănescu (n. 1968, Pitești) Nicolae Comănescu (n. 1968), membru co-fondator al Grupului Rostopasca, este permanent inovativ la nivel structural, prin introducerea unor elemente inedite, precum praful, cenuşa şi pulberea de muştar în materia de lucru.

Valoare estimativă: 2.000 - 3.000 de euro.

Outdoor Summer V de Francisc Chiuariu, instalaţie (ulei pe backlit, bandă LED multicolor), este evaluate la 3.000 - 4.000 de euro.

Constantin Piliuţă, Flori

În lucrările reunite sub titlul Outdoor, artistul Francisc Chiuariu a înregistrat pe durata unui an de zile oamenii care traverseaza Piata Unirii din capitală. Profitând de pictura cu layere multiple pe care o practică, artistul schimbă mereu focusul pe trecători sau pe grupuri, din prim-plan până în planul trei, şi pe decorul urban. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News