Cum și-a omorât România primul satelit, construit la prețuri astronomice. Explicație halucinantă

Pe 13 februarie 2012, la 13 și 12 minute ora României, a fost lansat pe orbită terestră Goliat, primul satelit românesc. Deși anunțat cu mare fast, satelitul, care a costat 1,5 milioane de lei, sponsorizat din banii statului, a fost un eșec încă din prima clipă. Deși prețul este de 6 ori mai mare decât cel normal, președintele Asociației Spațiale Române spune că a fost o problemă cu orbita. 

Goliat nu a fost un satelit în adevăratul sens al cuvântului. A fost un picosatelit comun – un cub cu latura de 10 centimetri și care cântărea un kilogram, destinat să dea ocol planetei de câteva sute de ori, răstimp în care să emită semnale și date către stația de la sol, prelucrate în scop științific și (mai ales) educativ.

Lansarea Goliat a fost trâmbițată cu mare fast, însă o tăcere mormântală s-a așternut apoi, absolut justificat: misiunea Goliat a fost un eșec total. Picosatelitul a transmis, o dată, informații eronate referitoare la poziția sa și... atât.

Fiind, practic, un satelit-jucărie, și costul trebuia să fie pe măsură. Costul unui picosatelit din categoria Cubesat, cum a fost și Goliat, pornește de la circa 30.000 de euro și, foarte rar, sar de 100.000 de dolari. Însă, pe noi, distracția asta ne-a costat cel puțin 1,5 milioane lei - 330.000 de euro. Spunem „ne-a costat”, pentru că realizarea lui Goliat a fost finanțată de statul român – adică, din taxe și impozite. Spunem „cel puțin”, pentru că cei care au cheltuit banii evită să prezinte nota de plată finală; iar 1,5 milioane a fost doar bugetul inițial. Cei care au cheltuit banii sunt ROSA – Agenția Spațială Română, coordonatorul proiectului Goliat, potrivit Jurnalul Național.

Teoretic, ROSA este o instituție de stat care se autofinanțează, însă, pentru Goliat, Agenția a cerut și a primit generoasa sumă de bani de la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică – ANCS, aflată, până de curând, în subordinea Ministerului Educației.

Asamblarea lui Goliat a fost finalizată încă din anul 2009, însă ROSA a amânat lansarea satelitului, pentru a se alipi proiectului „Vega”, al Agenției Spațiale Europene (ESA). Racheta europeană Vega, finanțată, în principal, de Italia (60%) și Franța (25%), a fost lansată pe 13 februarie 2012, puţin după ora 10 GMT (12 ora României), de la o bază din Kourou, Guyana Franceză. Transportul lui Goliat în spațiu, la bordul rachetei Vega și lansarea pe orbită s-au făcut fără costuri pentru partea română. De aceeași facilitate s-au bucurat și ceilalți șase nanosateliți transportați în spațiu și lansați de Vega: doi italieni și câte unul din Franța, Spania, Polonia și Ungaria. Economia a fost, în acest caz, de 21.000 de dolari de fiecare CubeSat, dar există rachete (ex.: Falcon / SpaceX) care transportă picosateliți în spațiu la un cost de trei ori mai mic.

Rata de succes în misiune a fost cam de 50%. Satelitul maghiar a funcționat conform așteptărilor, cel polonez, cel spaniol și unul dintre sateliții italieni cu unele probleme, iar ceilalți trei sateliți au emis semnale slabe, după care au dispărut „de pe firmament”.

Goliat a fost singurul dintre cei șapte sateliți construit sub coordonarea statului, cu bani de la stat. Toți ceilalți șase sateliți au fost proiecte exclusiv studențești, realizați de studenți coordonați de profesori universitari, cu finanțare privată, din sponsorizări.

Satelitul polonez PW-Sat a costat sub 50.000 de euro, iar cel maghiar – 100.000 de euro și ambele au funcționat după lansare, spre deosebire de Goliat.

Dr. Marius-Ioan Piso, președintele-director general al Agenției Spațiale Române, a explicat că  „Satelitul a fost făcut pentru o anumită orbită, iar racheta a fost dusă la o orbită complet diferită. (…) Cu Goliat am comunicat puţin. A fost în primul rând problema orbitei, între orbita prevăzută iniţial, de 400 - 450 de kilometri, unde sunt oameni, sunt staţiile spaţiale. Între orbita asta şi orbita de pe la 1500 - 1800 de kilometri (…). Satelitul ăsta n-a fost făcut cu componente care să reziste la radiaţii. (…) Şi-atunci riscul de defectare a crescut enorm. Nu puteam să schimbăm satelitul, să facem ceva foarte simplu, care să reuşească doar să comunice, aşa cum au făcut ceilalţi sateliţi mici. Ăsta era un satelit normal, redus la o scară mică”, a declarat şeful ROSA.

Cu toate acestea pe site-ul Agenției Spațiale Europene scrie că Goliat (România) este creat cu scopul de face fotografii ale Pământului realizate cu o cameră digitală și măsurători are fluxului de micrometeorizi și a fluxului de radiații.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News