EXCLUSIV  Cum va putea România să facă față viitoarelor pandemii. Propunerile Isabelei Stere (MSD România) / video

În cadrul conferinței „Noul sezon epidemic: cinci amenințări pentru Sănătate. Cum reacționăm?“, organizată de DC Media Group, Isabela Stere a explicat că, în următorii 30 de ani, România se va confrunta cu o îmbătrânire accelerată a populației, estimându-se că procentul persoanelor de 65 de ani și peste va crește de la 19% la 33-34% până în 2054. Potrivit acesteia, schimbarea demografică va aduce provocări pentru sistemul de sănătate, inclusiv costuri mai mari și implicații sociale și economice.

„Tipurile de vaccinuri acoperă aproape toată patologia bolilor infecțioase, iar, mai nou, se pune problema și a vârstei pentru care sunt destinate vaccinurile.”, a spus Val Vâlcu.

„Mie îmi plac datele foarte mult și am fost curioasă să văd cam cum arată o simulare a evoluției demografice în România, în următorii 30 de ani, pentru că se discută foarte mult, la nivel european, despre îmbătrânirea populației.

Ei bine, această evoluție ne confirmă că România, în următorii 30 de ani, se va confrunta cu o îmbătrânire accelerată a populației. Dacă acum segmentul de vârstă 65+ reprezintă undeva la 19% din populație, se preconizează ca în 2054 acest procent să ajungă undeva la 33-34%.

Această schimbare demografică, evident, impune noi provocări pentru sistemul de sănătate, atât din perspectiva costurilor medicale directe, dar și din perspectiva implicațiilor sociale și economice mai largi. Cumva, această nouă realitate, cred eu, ar trebui să impună luarea unor măsuri într-un mod mai accelerat, în ceea ce privește prevenția.

Evident, nu ne dorim un viitor în care să tratăm mai mulți oameni, ne dorim un viitor în care vom avea o populație vârstnică activă și sănătoasă, în termeni cât mai largi.", a spus Isabela Stere. 

Ratele de vaccinare rămân la niveluri foarte scăzute

Isabela Stere a subliniat progresele României în ceea ce privește accesul la vaccinare, inclusiv trecerea la un sistem compensat, care ar putea îmbunătăți aderența la vaccinare. Cu toate acestea, ratele de vaccinare rămân scăzute, în special în rândul vârstnicilor și copiilor. 

„S-a menționat, de asemenea, că România a făcut progrese semnificative, în ultimii ani, în ceea ce privește accesul la vaccinare și, într-adevăr, trecerea la sistemul compensat creează premisele pentru o aderență mai mare la vaccinare și pentru creșterea ratelor de vaccinare, obiectiv care este atât de necesar, dar și dezirabil. 

Cu toate acestea, observăm că ratele de vaccinare rămân la niveluri foarte scăzute, raportat la țintele menționate de către Organizația Mondială a Sănătății, atât pentru populația vârstnică, dar și pentru populația pediatrică.

Se menționa mai devreme de ratele din ce în ce mai scăzute la vaccinarea pentru rujeolă. Din păcate, fenomenul sub-vaccinării este reflectat de mai toate vaccinurile incluse în Programul Național de Vaccinare.

Pentru că vorbim de un nou sezon epidemic, m-am uitat și la dinamica vaccinării antipneumococice la populația pediatrică. Conform datelor INSP, se remarcă o scădere de 23% la acoperirea vaccinală cu schemă completă, între anul 2020 și 2022. Din păcate, acest decalaj nu se recuperează nici măcar până la vârsta de 24 de luni. Este o realitate tristă care are o cauzalitate multifactorială.", a spus Isabela Stere. 

Direcțiile de acțiune pot fi construite în mai multe paliere

Invitata a evidențiat că există mai multe bariere în accesul la vaccinare în România, inclusiv o infrastructură precară a cabinetelor de medicină de familie, ezitarea la vaccinare și inegalități în educația pentru sănătate. Isabela Stere a explicat că este esențial să se îmbunătățească capacitatea de vaccinare, atât prin formarea personalului, cât și prin îmbunătățirea infrastructurii.

„Tot conform Strategiei Naționale de Vaccinare, barierele sunt de natură multiplă. Pe de o parte, ne confruntăm cu o infrastructură precară, la nivel național, a cabinetelor de medicină de familie. În același timp, ne confruntăm cu acest fenomen de ezitanță la vaccinare, cu niveluri inegale de educație în sănătate, dar poate și cu o reticență a personalului medical de a recomanda, de a veni proactiv către pacient cu recomandarea vaccinării.

Nu este nimic de blamat, este pur și simplu o realitate pe care, împreună, cred că suntem responsabili să o adresăm. Direcțiile de acțiune pot fi construite în mai multe paliere.

În primul rând, cred că ar fi oportun să ne uităm la îmbunătățirea capacității de vaccinare, atât în ceea ce privește personalul vaccinator, cât și în ceea ce privește infrastructura propriu-zisă. Aici, posibilele soluții ar putea fi reprezentate de cabinetele de vaccinare din cadrul spitalelor, de vaccinarea în farmacii – măsură despre care s-a mai discutat și pentru care există deja foarte multe date, în alte state, care cumva confirmă rolul acestei măsuri în îmbunătățirea ratelor de vaccinare, a aderenței la vaccinare, prin facilitarea rutei de acces.", a spus Isabela Stere.  

Alte măsuri care pot contribuit la creșterea ratelor de vaccinare

Isabela Stere a explicat că formarea continuă a personalului medical este esențială pentru a crește încrederea pacienților în medici. De asemenea, campaniile de informare adresate publicului sunt necesare pentru a construi încrederea. Potrivit acesteia, este important să se comunice atât beneficiile vaccinării, cât și riscurile bolilor prevenibile. 

„O altă direcție de intervenție ar putea fi reprezentată de trainingurile adresate personalului medical, formarea continuă. De ce este acest lucru important? Pentru că studiile arată că încrederea în medici și recomandarea pe care pacienții o primesc de la medici constituie cel mai important factor pentru luarea deciziei de vaccinare. De aici este extrem de important ca nivelul de încredere pe care oamenii îl au în medici să crească.

Și, evident, derularea de campanii de informare și educare adresate publicului larg. Aici, cheia, din punctul meu de vedere, este construirea încrederii. Ne confruntăm cu o epidemie a lipsei de încredere și aș adresa, în primul rând, acest aspect.

Dincolo de a adresa beneficiile vaccinării, cred că e foarte important să adresăm riscurile bolilor pe care vaccinurile le previn, acea comunicare a riscurilor despre care s-a mai vorbit. 

Dacă ar fi să mergem la un nivel mai operațional, datele arată că integrarea sistemelor de call-recall și armonizarea sistemelor informatice, printr-o monitorizare mult mai solidă a realității din teren, sunt măsuri care pot contribuit la creșterea ratelor de vaccinare.", a spus Isabela Stere. 

Vaccinarea, premisă esențială a asigurării dreptului la sănătate

Invitata a subliniat că vaccinarea este esențială pentru asigurarea dreptului la sănătate și că amenințarea unor viitoare pandemii va rămâne o provocare pentru sistemele de sănătate. 

„În încheiere o să reiterez faptul că vaccinarea este o premisă esențială a asigurării dreptului la sănătate, dar și că amenințarea unor viitoare pandemii va continua să fie o provocare, chiar și pentru cele mai reziliente sisteme de sănătate. Asta înseamnă că investiția în prevenție, dar și investiția în educarea populației, creează premisele unui răspuns agil în fața unei noi provocări.

Cred că spre asta ar trebui să tindem, să fim capabili, ca țară, să răspundem agil atunci când ne vom confrunta cu o nouă epidemie sau pandemie.", a spus Isabela Stere la conferința „Noul sezon epidemic: cinci amenințări pentru Sănătate. Cum reacționăm?“, organizată de DC Media Group. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News