Cum vede Politico prezidențialele din România. Ce spune despre "fantomele trecutului fascist” și "huliganul cotat excelent la alegeri"

România se pregătește pentru alegeri prezidențiale și parlamentare, care au scos la iveală laturile mai neplăcute ale politicii sale, fiind dominate de o poziție amară în detrimentul unor probleme regionale esențiale, spune POLITICO.

Rezultatul electoral ar putea menține România pe un drum centrist, în mare parte pro-european — sau ar putea-o îndrepta spre politici mai naționaliste, care ar alarma Bruxelles-ul, având în vedere proximitatea strategică a țării față de Ucraina și rolul său de economie cheie în sud-estul Europei.

De la un candidat care a fost recent adjunct al șefului NATO, dar este acuzat de legături cu un propagandist al Kremlinului, până la altul care îl laudă deschis pe un lider fascist, alegătorii români se confruntă cu un peisaj politic puternic polarizat.

Cu o lună rămasă până la primul tur al alegerilor prezidențiale, nu există încă un favorit clar. Greii tradiționali, precum Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), se luptă să prindă avans, fiind împiedicați de percepția publicului că sunt corupți și predispuși la "clientelism pe termen lung".

Problemele de securitate — cum ar fi dronele rusești rătăcite pe teritoriul României și atacurile asupra navelor care transportă cereale în largul coastelor sale — reprezintă doar un subiect minor în discuțiile din campania electorală.

În schimb, temele naționaliste, care exploatează temerile populației că țara este lipsită de putere și irelevantă pe scena internațională — sau, mai rău, uitată complet — sunt o constantă în politica românească.

"Oamenii au crescut cu aceste teme și au ajuns să le considere firești în politică"

O identitate bazată pe o combinație aparte de credință ortodoxă și o limbă de origine latină a consolidat istoric percepția României ca outsider în regiunea Balcanilor, determinând atât fasciștii din Al Doilea Război Mondial, cât și regimul comunist postbelic al lui Nicolae Ceaușescu să accentueze retorica etnocentrică.

„Singurul subiect de dezbatere care domină alegerile — și nu doar alegerile — este naționalismul sau crearea unor pseudo-probleme pentru a distrage atenția de la adevăratele probleme din țară”, a declarat Rufin Zamfir, expert în radicalism și probleme de securitate la GlobalFocus Center, un think tank.

„Oamenii au crescut cu aceste teme și au ajuns să le considere firești în politică”, a adăugat el.

Conducând avangarda este Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), un partid de extremă dreaptă care a pătruns în legislativul României în 2020, la prima sa încercare, ca un grup cu un singur obiectiv, promovând unificarea cu Moldova.

De atunci, AUR a oscilat între moderarea unor opinii radicale — fiind chiar discutat ca un potențial partener de coaliție guvernamentală cu PSD — și comentariile potrivit cărora Holocaustul a fost o „problemă minoră” într-o țară care și-a pierdut cea mai mare parte a populației evreiești în Al Doilea Război Mondial, din cauza lagărelor de moarte și a pogromurilor.

Fondatorul AUR, George Simion, un activist de extremă dreaptă devenit lider de partid, are o cotă de 20% în cursa prezidențială, fiind în urma premierului PSD Marcel Ciolacu, care are 26%, și având un avantaj față de candidatul PNL, Nicolae Ciucă, președintele Senatului României, care se află la 17%, conform sondajelor realizate de Socipol.

Simion, care s-a autointitulat recent „un președinte al multora” care refuză să „se închine în fața trădătorilor națiunii” și susține că își dorește pace în Europa, „la fel ca Donald Trump”, a afirmat de asemenea că Holocaustul a fost „o problemă minoră” despre care copiii nu trebuie să învețe la școală, detaliază POLITICO.

Înainte de a intra în politică, a fost membru al grupului de suporteri de extremă dreaptă Honor et Patria.

Radicalii fură atenția  

Deși Simion este proeminent, marele scandal care a zguduit campania până acum a venit din partea partidului desprins din AUR, S.O.S. România, și a liderului său antisemit și pro-Rusia, Diana Șoșoacă.

Șoșoacă, care în prezent este deputat european după ce a fost aleasă în iunie, a depus candidatura pentru a candida la președinție în alegerile viitoare. Prima rundă va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie, înainte de a doua rundă pe 8 decembrie, cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare generale din 1 decembrie.

Însă Curtea Constituțională a României a declarat candidatura ei invalida la începutul acestei luni, din motive de eligibilitate — inclusiv întrebări privind veridicitatea semnăturilor prezentate și suspiciuni că nu ar respecta constituția și sistemul democratic al țării, menționând zeci de exemple în care s-a aliniat politicii externe rusești și a evitat instituțiile interne.

Șoșoacă a declarat că membrii pro-PSD ai curții i-au sabotorat candidatura la președinție — înainte de a face una dintre cele mai controversate afirmații din campanie în timpul unei sesiuni live pe TikTok.

„Trăiască Legiunea și Căpitanul, care au fost uciși de aceeași putere evreiască care acționează acum. Mareșalul Antonescu a fost un erou. Corneliu Zelea Codreanu, un erou,” a spus ea.

Legionarii români, unul dintre cele mai violente mișcări fasciste din Europa, au combinat convingerile ortodoxe dure cu o ideologie a purității rasiale, formând bande care au dus la uciderea a peste 300.000 de evrei și zeci de mii de romi.

Declarațiile ei subliniază tendința unor politicieni români de a apela la teme istorice și naționaliste atunci când sunt puși cu spatele la zid.

Vlad Gheorghe, un candidat independent pentru partidul DREPT și un fost europarlamentar popular, a afirmat că, deși niciun politician român „cu mintea întreagă nu ar glorifica guvernul aliat cu naziștii,” partidele de extremă dreapta, precum S.O.S. România și AUR, se agață de dezbateri istorice controversate pentru a oferi răspunsuri simpliste la problemele reale cu care se confruntă cetățenii de rând.

„Există mulți oameni în țară care sunt frustrați și au probleme legitime, așa că atunci când cineva ca ea vine și spune că o altă grupare este de vină pentru problemele lor, încep să creadă asta,” a declarat el pentru POLITICO.

Acum, Șoșoacă — care se afla la aproximativ 10 procente în cursa prezidențială — candidează la alegerile parlamentare, pentru a se întoarce într-o instituție pe care a părăsit-o cu doar câteva luni în urmă pentru a se alătura Parlamentului European.

Decizia vine ca urmare a apelurilor din partea grupurilor care monitorizează antisemitismul de a suspenda imunitatea sa în Parlamentul European, după ieșirea sa fascistă, și după o suspendare anterioară de șapte zile din partea instituției de la Bruxelles.

Gheorghe a depus, de asemenea, o plângere la Curtea Constituțională referitoare la remarcile sale recente antisemitice și l-a inclus în plângere și pe alt europarlamentar S.O.S. România, fostul om de televiziune Luis-Vicențiu Lazarus.

„Procurorul general a anunțat că a început o anchetă preliminară după ce am depus plângerea, dar ei pot continua ancheta doar dacă imunitatea sa în PE este ridicată,” a declarat el.

Dacă scandalurile și narațiunile vor deveni o constantă a politicii românești, mai degrabă decât un moment izolat, țara va atrage cu siguranță mai multă atenție internațională — din motive cu totul greșite, susține POLITICO.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News