Pe măsură ce cursa electorală pentru Casa Albă din 2024 intră în faza sa finală, campania prezidențială a vicepreședintei Kamala Harris a luat o decizie semnificativă: publicarea detaliată a pozițiilor sale politice, ca răspuns la criticile primite pentru lipsa de claritate în abordările sale.
Publicitate
Cu o campanie electorală marcată de fluctuații, Harris a avut parte de o creștere notabilă în popularitate imediat după ce l-a înlocuit pe Joe Biden în fruntea partidului democrat. Cu toate acestea, sondajele recente arată o cursă strânsă, iar mulți alegători și-au exprimat dorința de a afla mai multe despre planurile și prioritățile politice ale acesteia.
Publicarea acestor politici poate fi interpretată ca un efort calculat de a-și cimenta poziția și de a oferi o mai mare transparență asupra agendei sale.
În calitate de vicepreședintă, Harris a fost un partener activ al lui Joe Biden în promovarea legislației economice, cunoscută sub numele de „Bidenomics”. Aceasta include investiții masive în infrastructură și energie verde, fiind menționată frecvent ca o soluție pentru stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Totuși, inflația și ratele ridicate ale dobânzilor au continuat să afecteze gospodăriile americane, punând presiune asupra populației. Harris a promis, printre altele, asistență pentru achiziția de locuințe pentru cumpărătorii aflați la prima achiziție, un credit fiscal pentru părinții cu copii nou-născuți și interzicerea creșterilor nejustificate ale prețurilor alimentelor.
În discursul său de acceptare a nominalizării, ea a subliniat că planurile sale vor crea o „economie a oportunităților”, în care toți cetățenii vor avea șanse egale de a concura și de a reuși. Un punct central al agendei sale economice este consolidarea clasei de mijloc, prioritate pe care a reiterat-o și în primul său interviu ca nominalizată democratică, subliniind importanța sprijinirii acesteia.
Deși la începutul carierei sale politice Harris s-a concentrat în special pe probleme interne, ea a devenit din ce în ce mai implicată în politica externă, odată cu alegerea sa în Senat și mai târziu ca vicepreședintă. Harris a sprijinit ferm alianța NATO și a denunțat izolaționismul, subliniind necesitatea sprijinului pentru Ucraina împotriva invaziei rusești. În calitate de vicepreședintă, ea a reprezentat SUA la Conferința de Pace de la Kiev și a promis că va continua sprijinul pentru Ucraina „atât timp cât va fi necesar”.
În discursul său de acceptare, Harris a amintit că l-a avertizat pe președintele Zelenski cu privire la planurile Rusiei de a invada cu câteva zile înainte de declanșarea conflictului, subliniind rolul său în mobilizarea unui răspuns global împotriva agresiunii.
Harris și-a exprimat de mult timp sprijinul pentru soluția celor două state în conflictul israeliano-palestinian. Ea a pledat pentru un armistițiu imediat în timpul războiului din Gaza, atrăgând atenția asupra catastrofei umanitare din Palestina și solicitând eliberarea ostaticilor. Deși susține dreptul Israelului de a se apăra, ea a cerut încetarea conflictului și a susținut că drepturile palestinienilor la securitate și autodeterminare trebuie recunoscute.
Poziția lui Harris privind imigrația a evoluat semnificativ în timpul campaniei, trecând de la o abordare mai permisivă la una moderată. Un punct central al agendei sale este revitalizarea unui acord bipartizan pentru securitatea frontierei, care ar fi inclus fonduri semnificative pentru construcția zidului de la graniță, precum și reforme în procesele de azil și extinderea autorităților de deportare. Aceasta a subliniat că vor exista „consecințe” pentru cei care trec ilegal frontiera, semnalând o schimbare față de pozițiile mai tolerante din trecut.
Totodată, Harris a fost desemnată să gestioneze cauzele fundamentale ale migrației din America Centrală, reușind să atragă investiții de 3 miliarde de dolari pentru dezvoltarea regiunii, în speranța de a descuraja emigrarea. Deși numărul migranților a crescut inițial sub administrația Biden, acesta a scăzut recent, marcând un progres notabil în gestionarea crizei de la frontieră.
Un aspect central al campaniei lui Harris este sprijinul său ferm pentru drepturile reproductive ale femeilor. Ea a promis că, dacă va fi aleasă președinte, va semna o lege care să restabilească drepturile de avort la nivel național, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat Roe vs. Wade în 2022. Harris a fost prima vicepreședintă care a vizitat o clinică de avort și a călătorit în întreaga țară pentru a denunța interdicțiile impuse de state, încadrând această problemă într-un context mai larg de libertate personală.
Harris susține o serie de alte politici esențiale pentru electoratul american. În domeniul fiscal, ea pledează pentru restabilirea unor măsuri fiscale progresive care să ajute clasa de mijloc, printre care restaurarea creditului fiscal pentru copii și creditul fiscal pentru venituri obținute, menționând că aceste măsuri vor permite familiilor să păstreze mai mult din venitul lor.
În ceea ce privește sănătatea, Harris a adoptat o poziție mai moderată față de începuturile carierei sale, renunțând la susținerea unui sistem de sănătate public integral și concentrându-se pe îmbunătățirea accesului la îngrijiri medicale prin reducerea costurilor medicamentelor și eliminarea datoriilor medicale pentru americani.
Pe subiectul schimbărilor climatice, Harris s-a dovedit a fi o apărătoare ferventă a legislației de mediu și a sprijinit măsuri progresive, cum ar fi interzicerea fracturării hidraulice. Totuși, ea a revenit asupra acestei poziții, susținând acum că este posibilă o economie verde prosperă fără o interdicție completă asupra acestui proces controversat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu