EXCLUSIV  Cum vrea Partidul SENS să micșoreze numărul de semnături necesare partidelor pentru alegeri. Presadă, Ciceală și Macsut vin cu explicații

Numărul mare de semnături necesare pentru înscrierea în cursele electorale din țara noastră reprezintă mereu un punct fierbinte de propuneri legislative pentru partidele noi.

După ce voluntarii SENS au reușit strângerea a 100.000 de semnături pentru Nicu Ștefănuță, singurul candidat independent care a reușit să câștige un fotoliu de europarlamentar, iar acum a ajuns vicepreședinte al Parlamentului European, aceștia se străduiesc să strângă alte 100.000 de semnături pentru a candida la alegerile parlamentare.

Florina Presadă, fostă senatoare USR în legislatura 2016-2020, este acum cap de listă pentru Camera Deputaților, din partea SENS, la București.

„Noi mai avem nevoie de semnături în acest moment și, din fericire, acestea pot fi strânse și online, la adresa cusens.eu/semnez. Nu trebuie făcute poze la buletin, procesul e foarte ușor și îi așteptăm pe toți acolo.

Cât despre scăderea pragului minim, începând cu anul 2012, am militat pentru o reformă electorală. Eforturile au condus la reforma partidelor politice, lucru care a făcut posibilă apariția unor noi partide, unui pluralism în politica românească. Este nevoie de o nouă reformă, pentru reducerea acestui număr de semnături necesare participării la alegeri. Am propus asta și anterior, din poziția de senatoare, în perioada 2016-2020. Cu siguranță, partidul se va lupta și în Parlament ca acest număr să fie rezonabil și să permită coagularea și intrarea în cursa electorală a cât mai multe partide politice. Democrația câștigă prin asta”, a declarat Presadă, pentru redacția noastră.

Cum poate fi modificată legislația

„Accesul la democrație nu trebuie îngrădit. Pragul acesta enorm de semnături este o limitare a dreptului cetățenilor de a alege. Partidele și independenții trebuie să se descurce și într-un timp extrem de scurt. Nu e ca și cum ai la dispoziție un an de zile să strângi semnături. Ți se dă o singură lună. Ideea principală e că ei nu limitează doar dreptul partidelor mici și al independenților de a candida, ci și dreptul cetățenilor de a alege în funcție de conștiința și valorile lor. Oamenii au ajuns să aleagă cu scârbă sau să nu mai meargă deloc la vot. Vedem numai prezențe de 30% la alegerile parlamentare”, a declarat Ana Ciceală, care deschide lista de candidați la Senat pentru București, din partea partidului SENS.

Deși mișcarea SENS cuprinde politicieni cu foarte multă notorietate, precum Nicu Ștefănuță, Florina Presadă sau Ana Ciceală, în fruntea formațiunii se află un politician care nu și-a construit încă un nume.

Andrei Macsut este un cercetător, activist și scriitor, care și-a axat activitatea pe lupta împotriva corupției și promovarea integrității publice. Este doctor în științe politice, titlu obținut la Universitatea Central-Europeană din Budapesta, și deține două diplome de masterat, una de la University College London și cealaltă de la Universitatea din București, ambele axate pe mișcările sociale.

Acesta este implicat activ în proiectele Societății Academice din România (SAR), unde desfășoară cercetări în domeniul transparenței, bunei guvernări și implicării civice. Printre temele sale de cercetare se numără analiza modelelor de corupție, în special la nivel sub-național, în România. Teza sa de doctorat, intitulată „Modele de Corupție – Un Studiu asupra Unităților Sub-Naționale din România”, examinează evoluția corupției în România după aderarea la Uniunea Europeană în 2007.

Pe lângă activitatea sa de cercetare, Andrei este implicat în diverse proiecte și inițiative civice și politice, având ca scop sporirea transparenței și responsabilității în instituțiile publice. A contribuit la numeroase rapoarte și publicații pentru organizații de renume, precum Transparency International și rețeaua Southeast Europe Leadership for Development and Integrity (SELDI).

„Nu este nevoie de 100.000 de semnături dacă deja ai un prag de 5%, care oricum e mare. În alte țări, pragul e de 3%. Deci deja ai acest filtru. Cei de la putere supun partidele mici și oamenii la acest efort, de a strânge 100.000 de semnături în stradă, pentru ca apoi să ajungă să facă nu știu ce mânării ca să le obțină, fără ca semnatarii să își dea acordul. Ei motivează acest prag enorm prin faptul că ar tipări prea multe foi pe buletinul de vot dacă ar intra multe partide în cursă. E o problemă legitimă, dacă ne amintim cum arătau buletinele de vot în anii '90, dar asta nu înseamnă că nu poți găsi metode democratice prin care să scazi costurile de tipărire.

Dacă vrei să păstrezi limita de 100.000 de semnături, măcar să scazi pragul electoral. Așa ai o mai mare reprezentare în Parlament, de la niște partide care deja îți dovedesc că au suficientă susținere prin acele semnături. Sau poți, eventual, să faci praguri diferite la Senat față de Camera Deputaților. Sunt multe soluții pentru a permite și ideilor noi să ajungă acolo. Doar că intenția lor este fix opusul. Ceea ce înseamnă că, paradoxal, pentru a te asigura că ajungi în Parlament, cu scopul de a schimba conducerea, trebuie să ai legături cu puterea, trebuie să ai bugete, nu o poți lua de la zero”, a declarat Andrei Macsut, pentru redacția noastră.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News