CURS BNR, valabil în weekend și luni. Informații pentru toate tranzacțiile din intervalul 2 - 4 iulie 2022

CURS BNR, valabil în weekend și luni, 2 - 4 iulie 2022.  Euro a crescut ușor astăzi, 1 iulie 2022, la 4,9461 lei, cu 0,0007 lei. 

CURS BNR, valabil în weekend și luni, 2 - 4 iulie 2022.  Dolarul american a scăzut la 4,7286 lei, cu 0,0138 lei. 

CURS BNR, valabil în weekend și luni, 2 - 4 iulie 2022.  Francul elvețian se află la  4,9311 lei, după o scădere cu 0,0155 lei. 

CURS BNR, valabil în weekend și luni, 2 - 4 iulie 2022.  Lira sterlină este anunțată la 5,7088 lei, scăzând față de ziua precedentă cu 0,0437 lei. 

CURS BNR, valabil în weekend și luni, 2 - 4 iulie 2022.  Lira turcească se află la 0,2824 lei. Astăzi a scăzut cu 0,0018 lei. 

CURS BNR, valabil în weekend și luni, 2 - 4 iulie 2022.  Leva bulgărească este cotată la 2,5289 lei, după o creștere cu 0,0004 lei. 

CURS BNR, valabil în weekend și luni, 2 - 4 iulie 2022.  Aurul a scăzut cu peste 3 lei, la 273,0029 lei (-3,3003 lei). 

Cursul valutar comunicat de BNR este valabil pentru toate tranzacțiile din ziua următoare. Când este comunicat vineri, acesta este valabil pentru toate tranzacțiile din weekend și de luni, urmând ca-n prima zi a săptămânii următoare să fie comunicat un nou curs, la ora 13:00, valabil marți. 

Adio rate scăzute

Cei mai mari bancheri centrali ai lumii au avertizat că era ratelor scăzute ale dobânzilor şi inflaţiei moderate a luat sfârşit din cauza şocului geopolitic masiv generat de invazia Rusiei în Ucraina şi a pandemiei de coronavirus, scrie cotidianul Financial Times (FT), conform Mediafax. 

La conferinţa anuală a Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, preşedintele BCE, Jay Powell, preşedintele Rezervei Federale, şi Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au cerut măsuri rapide pentru a reduce inflaţia.

Ei au spus că eşecul de a creşte ratele dobânzilor suficient de repede ar putea permite încorporarea inflaţiei ridicate şi, în cele din urmă, ar necesita o acţiune mai drastică din partea băncilor centrale pentru a readuce creşterea preţurilor la niveluri mai moderate.

„Este foarte probabil ca procesul să fie dureros, dar cea mai mare durere ar fi din faptul că nu am reuşi să abordăm această inflaţie ridicată şi dacă i-am permite să devină persistentă“, a spus Jay Powell, citat de FT.

Într-o întâlnire organizată la Sintra, în Portugalia, şefii băncilor centrale au spus că pandemia şi războiul din Ucraina inversează mulţi dintre factorii care au provocat mai mult de un deceniu de inflaţie ultra-scăzută în majoritatea economiilor dezvoltate. Ei au avertizat că scindarea economiei globale în blocuri concurente riscă să fractureze lanţurile de aprovizionare, să reducă productivitatea, să mărească costurile şi să reducă creşterea.

Șoc geopolitic masiv

„Nu cred că ne vom întoarce la acel mediu de inflaţie scăzută. Există forţe care au fost dezlănţuite ca urmare a pandemiei şi ca urmare a acestui şoc geopolitic masiv care vor schimba imaginea şi peisajul în care ne desfăşurăm activitatea. Unii ar susţine că locul în care fabricaţi sau locul din care furnizaţi serviciile va fi decis şi de alţi factori în afara de costuri“, a spus preşedintele BCE, Christine Lagarde.

Powell a spus că această dinamică în schimbare din contextul geopolitic ar forţa o regândire a modului în care funcţionează băncile centrale ale lumii, având în vedere că mediul cu inflaţie scăzută pare că a dispărut acum: „Trăim cu forţe diferite acum şi trebuie să ne gândim la politica monetară într-un mod foarte diferit.“

Prognoza inflaţiei în acest mediu a devenit o sarcină mult mai dificilă, a adăugat el.

„Ne dăm seama acum mai bine cât de puţin înţelegem despre inflaţie“, spune preşedintele Rezervei Federale.

Christine Lagarde a mai spus că războiul din Ucraina loveşte Europa mai puternic decât majoritatea celorlalte regiuni sub forma preţurilor mai mari la energie şi alimente, ceea ce înseamnă că continentul nu se află în aceeaşi situaţie precum SUA şi alte ţări.

Ea a avertizat că ce se întâmplă pe frontul energetic şi pe frontul de război va afecta aşteptările inflaţioniste. Acest lucru ar putea impune BCE să treacă de la abordarea actuală graduală a creşterii ratelor dobânzilor începând cu o creştere cu un sfert de punct procentual în iulie la o politică mai hotărâtă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News