Curtea Constituţională, deciziile momentului

I. În ziua de 18 septembrie 2018, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituţie şi al art.11 alin.(1) lit.A.a) şi art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecţii de neconstituţionalitate:

A. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, obiecţie formulată de un număr de 96 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România şi deputaţi neafiliaţi, precum şi de Preşedintele României

Constatând identitatea parţială de obiect al acestor două sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea acestora.

Curtea, analizând susţinerile autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate, a reţinut că sunt criticate dispoziţiile art.I pct.6 (cu referire la art.18 alin.(11) din Legea nr.192/2006), art.I pct.10 (cu referire la art.43 alin.(21) din Legea nr.192/2006), art.I pct.12 (cu referire la art.58 alin.(3) din Legea nr.192/2006),art.I pct.16 (cu referire la partea introductivă a art.601 alin.(1) din Legea
nr.192/2006) art.I pct.18 (cu referire la art.61 alin.(3) şi (4) din Legea nr.192/2006] şi ale art.I pct.21 [cu referire la art.76 din Legea nr.192/2006] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.

Cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.6 (cu referire la art.18 alin.(11) din Legea nr.192/2006), art.I pct.12 (cu referire la art.58 alin.(3) din Legea nr.192/2006) şi ale art.I pct.18 (cu referire la art.61 alin.(3) şi (4) din Legea nr.192/2006) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Cu majoritate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.10 (cu referire la art.43 alin.(21) din Legea nr.192/2006), art.I pct.16 (cu referire la partea introductivă a art.601 alin.(1) din Legea nr.192/2006) şi ale art.I pct.21 (cu referire la art.76 din Legea nr.192/2006) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sunt neconstituţionale.

B. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, obiecţie formulată de Preşedintele României

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul său.

În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a constatat că între forma legii adoptată de Camera Deputaţilor şi cea adoptată de Senat există o diferenţă majoră de conţinut, forma finală îndepărtându-se de la scopul urmărit de iniţiator, şi anume consacrarea dreptului persoanei private de libertate de a participa la funeraliile unui membru de familie şi stabilirea unei proceduri efective/eficiente pentru exercitarea acestui drept. Astfel, Curtea a constatat că forma adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, reglementează în ceea ce priveşte comisia pentru liberare condiţionată şi atribuţiile judecătorului de supraveghere a privării de libertate, în ceea ce priveşte regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce priveşte contestaţia împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, precum şi în materia liberării condiţionate.
Aşa fiind, Curtea a reţinut existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor, ceea ce contravine dispoziţiilor art.75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

C. Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, obiecţie formulată de Preşedintele României

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în raport de criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României.

D. Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată de Preşedintele României.

Având nevoie de timp, Curtea Constituţională a amânat începerea dezbaterilor pentru data de 25 septembrie 2018.

II. În aceeaşi zi, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituţie şi al art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a pronunţat asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Parlamentului României nr.31/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi a constatat că Hotărârea Parlamentului României nr.31/2018 privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru verificarea posibilei implicări a Serviciului de Protecţie şi Pază în activitatea unor partide politice şi în activitatea unor lideri ai acestor partide este constituţională în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului.

- Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News