Curtea de Apel norvegiană va decide soarta unor câmpuri de extragere a zăcămintelor. Lupta pe schimbările climatice schimbă paradigma

În ianuarie, o instanță de grad inferior a decis că Ministerul Energiei din Norvegia nu a evaluat pe deplin impactul climatic al utilizării viitoare a petrolului și gazelor extrase din aceste câmpuri, referindu-se la așa-numitele emisii de categoria trei.

Eforturi ale organizațiilor internaționale

Procesul a fost inițiat de organizația Greenpeace și de partenerul său, Nature and Youth. Instanța a emis, de asemenea, o hotărâre temporară de suspendare a dezvoltării câmpurilor de extracție a zăcămintelor Yggdrasil, Tyrving și Breidablikk.

Cu toate acestea, în martie, Curtea de Apel a decis suspendarea temporară a acestor interdicții, permițând guvernului și operatorilor Aker BP și Equinor să continue lucrările la câmpurile respective.

Audierile programate pentru astăzi vor stabili dacă interdicțiile vor fi ridicate definitiv sau dacă vor fi restaurate până la o decizie definitivă privind legalitatea autorizațiilor de dezvoltare a câmpurilor petroliere.

Sursa: Pixabay

Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze al Europei și un producător major de petrol, este îngrijorată că restricțiile impuse de instanță asupra dezvoltării noilor câmpuri de extragere a zăcămintelor ar putea afecta industria sa cea mai profitabilă și ar putea costa țara miliarde de dolari în venituri pierdute, mai scrie sursa citată.

Guvernul afirmă că, deși dorește să continue extracția de hidrocarburi pentru încă mulți ani, respectă Acordul de la Paris privind schimbările climatice și are ca obiectiv atingerea neutralității climatice până în 2050.

Câmpul de extracție a zăcămintelor Breidablikk al companiei Equinor și-a început producția în octombrie 2023, în timp ce Tyrving, operat de Aker BP, a intrat în producție săptămâna aceasta, atrăgând critici din partea reclamanților.

„Acest lucru demonstrează de ce este necesară impunerea de interdicții asupra dezvoltării acestor câmpuri”, a declarat Frode Pleym, directorul Greenpeace Norvegia.

Câmpul de extracție a zăcămintelor Yggdrasil, de asemenea operat de Aker BP, este programat să înceapă producția în 2027.

***

Acordul de la Paris privind schimbările climatice

"Statele membre ale UE sprijină cu fermitate Acordul de la Paris și obiectivul acestuia de a menține încălzirea globală în limitele unor niveluri sigure. UE va deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050. 

UE și toate statele sale membre au semnat și ratificat Acordul de la Paris și sunt ferm angajate în punerea în aplicare a acestuia. În conformitate cu acest angajament, statele membre au convenit să înscrie UE pe o traiectorie care să îi permită să devină prima economie și societate neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Respectând cerințele acordului, UE și-a prezentat strategia pe termen lung de reducere a emisiilor și planurile sale actualizate privind clima (contribuția stabilită la nivel național, CSN) înainte de sfârșitul anului 2020, angajându-se să își reducă emisiile, până în 2030, cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990. UE și statele membre au actualizat planurile privind clima ale UE în 2023.

UE se află în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice. Prin politicile și acțiunile sale îndrăznețe, UE stabilește standarde la nivel mondial și determină obiective ambițioase în materie de climă în întreaga lume", se arată pe pagina oficială a Consiliului European.

Ce este Acordul de la Paris?

"Întrucât constituie o problemă mondială, schimbările climatice impun țărilor din întreaga lume să lucreze în colaborare. În 2015, liderii mondiali au convenit asupra unor noi obiective ambițioase pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

Acordul de la Paris prezintă un plan de acțiune pentru limitarea încălzirii globale. Principalele elemente ale acestuia sunt:

 — un obiectiv pe termen lung: guvernele au convenit să mențină creșterea temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile de a o limita la 1,5°C
 — contribuții: înainte și în timpul Conferinței de la Paris, țările au prezentat planuri de acțiune naționale cuprinzătoare privind clima (numite CSN – contribuții stabilite la nivel național) în vederea reducerii emisiilor lor
 — ambiție: guvernele au convenit ca, la fiecare cinci ani, să comunice planurile lor de acțiune, stabilind, cu fiecare nou plan, obiective mai ambițioase
 — transparență: țările au acceptat să se informeze reciproc, precum și publicul cu privire la rezultatul eforturilor lor de realizare a obiectivelor pe care și le-au propus, pentru a asigura transparența și supravegherea
 — solidaritate: vor continua să ofere finanțare pentru combaterea schimbărilor climatice, pentru a ajuta țările vulnerabile să reducă emisiile, dar și să își consolideze reziliența față de efectele schimbărilor climatice

Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016, odată cu îndeplinirea condiției care impunea ratificarea acestuia de cel puțin 55 de țări responsabile pentru cel puțin 55% din emisiile de gaze cu efect de seră. Toate statele membre ale UE au ratificat acordul", se mai arată pe pagina oficială a Consiliului European.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News