Curtea de Conturi: ANRM a stabilit incorect preţul de referinţă al gazelor

"Zăcămintele din care a fost extras ţiţei în perioada auditată, cea mai mare parte (peste 85%) au producţii mici, de sub 10.000 tone/trim, condiţii în care cota de redevenţă aplicabilă este cea minimă de 3,5% din valoarea producţiei. Preţurile de referinţă ale gazelor naturale extrase în România au fost stabilite incorect de către ANRM în perioada auditată şi s-au situat sub preţurile de referinţă care ar fi rezultat în condiţiile aplicării pct. II din Anexa la Ordinul preşedintelui ANRM nr. 98/1998 respectiv "ca echivalent valoric şi al puterii calorifice pentru un coş de combustibili alternativi, cu cea mai frecvenţa utilizare în România, cotaţi pe piaţă internaţională", cu consecinţe în diminuarea cuantumului redevenţei cuvenite bugetului de stat cu aproximativ 4,6 miliarde lei", se arată în sinteza raportului menţionat, scrie Agerpres.

În ceea ce priveşte domeniul petrolier, s-a constatat că în inventarul bunurilor din domeniul public nu au fost incluse toate zăcămintele confirmate, existând zăcăminte care nu au fost inventariate.

"Nu au fost luate toate măsurile pentru a se evita derularea de operaţiuni petroliere pe terenuri pe care se află amplasamente cu situri arheologice, rezervaţii naturale sau perimetre de protecţie hidrologică. S-a mai constatat un grad redus de realizare a lucrărilor asumate de titulari, atât din punct de vedere valoric, cât şi fizic, întrucât participanţii la apel au tendinţa de a prezenţa un volum de lucrări nerealist şi nesustenabil, pentru a obţine un punctaj mare în cadrul Apelului public de oferta, pentru că, ulterior, să solicite ANRM prelungirea perioadei de realizare a lucrărilor, întrucât realizarea acestora fie nu a fost demarată, fie realizarea lucrărilor nu se poate încadra în perioada stabilită iniţial", se mai arată în raport.

Citește și: România, bilanț al producției de gaze naturale

De asemenea, ANRM nu a descalificat unii participanţi la apelul public de ofertă, în condiţiile în care documentele prezentate de aceştia fie erau incomplete, fie nu îndeplineau condiţiile legale privind perioada de utilizare.

"S-a constatat, pe de o parte, efectuarea unor tranzacţii între companii afiliate, iar, pe de altă parte, efectuarea unor tranzacţii cu gaze naturale la preţuri reglementate (peste cota stabilită conform Ordinului preşedintelui ANRE nr. 24/2013 şi Ordinului preşedintelui ANRE nr. 161/2014), acestea având influenţă directă asupra valorii redevenţei petroliere cuvenite bugetului de stat. La nivelul ANRM nu se cunoaşte, cu exactitate, nivelul fondurilor care trebuiau a fi constituite pentru transferul de tehnologie şi pregătire profesională, fiind constatate diferenţe între sumele evidenţiate de ANRM pentru această activitate şi sumele înscrise în acordurile petroliere", se mai arată în constatările Curţii de Conturi.

De ce nu se poate face o radiografie completă a rezervelor minerale de care dispune România

În ceea ce priveşte domeniul minier, Curtea de Conturi precizează că, la nivelul ANRM, nu este organizată evidenţa resurselor/rezervelor minerale ale ţării şi actualizarea permanentă a acesteia şi nu se poate face o radiografie completă a bogăţiilor de care ţară noastră dispune, astfel încât să fie posibilă întocmirea de situaţii centralizate, la nivel naţional, privind resursele/rezervele minerale ale ţării, incluzând şi situaţia rezervelor minerale neexploatate încă.

Mai mult, pentru doar 19 perimetre (17% din numărul total de 115 perimetre în care s-au desfăşurat activităţi de prospecţiune, în perioada 2011-2015), cercetarea s-a continuat în baza unei licenţe de explorare acordate de către ANRM.

"S-a remarcat existenţa a 453 licenţe de exploatare (344 de licenţe negociate şi semnate de ANRM cu titularii licenţelor de explorare încetate anterior anului 2011 şi 109 licenţe negociate şi semnate de ANRM în perioada 2011-2015), neintrate în vigoare ca urmare a faptului că acestea nu au fost aprobate printr-o hotărâre a Guvernului, aşa cum prevede art. 21 din Legea minelor nr. 85/18.03.2003. În totalul licenţelor de exploatare aflate în derulare în perioada auditată (496 de licenţe), ponderea o reprezintă licenţele prin care au fost concesionate zăcămintele de roci utile (aproximativ 64%), urmate de cele prin care au fost concesionate zăcămintele de ape minerale naturale, terapeutice, geotermale (aproximativ 16%) şi cărbuni (aproximativ 7%)", susţin oficialii Curţii de Conturi.

Având în vedere că majoritatea licenţelor de exploatare neintrate în vigoare au fost acordate în perioada 1998-2000, se constată faptul că, timp de aproximativ 17 ani, titularii a 224 de licenţe de exploatare acordate în baza vechii Legi a minelor nr. 61/1998, neaprobate până în prezent prin hotărâre a Guvernului, au desfăşurat activităţi de exploatare doar pe baza avizelor la programele anuale de exploatare şi/sau cercetare acordate de ANRM.

"ANRM nu deţine informaţii pentru toate cantităţile de nisip şi pietriş exploatate din albiile minore ale râurilor şi din cuvetele lacurilor, respectiv nu a urmărit calcularea şi virarea la bugetul de stat a redeventei miniere, datorate de agenţii economici, având drept consecinţă diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma estimată la valoarea de 993 mii lei ", potrivit documentului.

În perioada 2011-2015, veniturile bugetului de stat au fost diminuate cu suma de 68,4 milioane de lei, reprezentând diferenţa de redevenţă minieră, calculată în condiţiile Legii nr. 262/2009 şi OUG nr. 102/2013, ca urmare a faptului că 19 titulari de licenţe de exploatare au refuzat să semneze sau au semnat cu întârziere actele adiţionale de modificare a cuantumului redevenţei, la valoarea actualizată.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News