Curtea Europeană: TVA mai mic pentru mâncarea de tip fast-food, dacă e mâncată pe loc

Furnizarea de feluri de alimente care pot fi consumate imediat la standuri de fast-food sau în holurile cinematografelor constituie în mod normal o livrare de bunuri.  În acest caz, preparatele culinare pregătite în vederea consumului imediat constituie „alimente” cărora li se aplică o cotă redusă de TVA. Este decizia Curţii Europene de Justiţie în legătură cu patru litigii pe care vi le prezentăm în continuare li care se constituie în cazuri de jurisprudenţă. Cu alte cuvinte, orice fast-food, stand de popcorn sau shaorma vor putea cere Guvernului reducerea TVA-ului, mai ales că la noi nu există cotă de TVA diferenţiată, ceea ce îi va ajuta să beneficieze de o scădere semnificativă a taxei pe valoare adăugată.

A șasea directivă TVA face distincţie între „livrarea de bunuri” și „prestarea de servicii” și prevede că, în principiu, acestea sunt supuse cotei standard de TVA fixată de fiecare stat membru. Directiva permite totuși statelor membre să aplice o cotă redusă de TVA în cazul anumitor categorii de livrări de bunuri și de prestări de servicii. În temeiul acestei derogări, legislaţia germană prevede o cotă redusă de TVA pentru livrarea de bunuri care constituie vânzări de „alimente”.

Domnul Bog a vândut, în cadrul unor pieţe săptămânale, băuturi și feluri de mâncare gătite în vederea consumului imediat - în special cârnați și cartofi prăjiți - în trei vehicule de fast-food identice. Aceste vehicule dispuneau de un spațiu protejat unde puteau fi consumate pe loc aceste feluri de mâncare (cauza C-497/09).

CinemaxX deține cinematografe în diferite orașe din Germania. Cinefilii pot cumpăra nu numai dulciuri și băuturi, dar și porții de pop corn și de chipsuri „tortilla” („nachos”) de diferite dimensiuni care pot fi consumate în holuri sau în sălile de cinematograf (cauza C-499/09).

Domnul Lohmeyer a deținut în perioada 1996-1999 mai multe standuri de fast-food echipate cu elemente speciale de mobilier în vederea consumului pe loc al felurilor de mâncare, precum și un grătar. Acesta a vândut feluri de mâncare care puteau fi consumate imediat: cârnați la grătar, cârnați cu curry, hotdogi, cartofi prăjiți, friptură la grătar, piept, frigărui, coaste etc. (cauza C-501/09).

Fleischerei Nier este o societate care deține o măcelărie și care desfășoară activitatea de catering la domiciliu. În cadrul acestei activități, Fleischerei Nier furnizează felurile de mâncare comandate de clienţi în recipiente calde închise, dar societatea poate de asemenea pune la dispoziția clienților, dacă aceștia doresc, veselă, tacâmuri, mese de bar, precum și personal (cauza C-502/09).

În aceste patru litigii, particularii au menţionat în declaraţiile lor privind TVA-ul că operaţiunile de vânzare a felurilor de mâncare și a preparatelor culinare sunt supuse cotei reduse de TVA. Autorităţile fiscale germane în cauză au contestat aceste declaraţii, apreciind că în cazul operaţiunilor de consum pe loc al preparatelor culinare trebuie aplicată cota standard de TVA. În acest context, Bundesfinanzhof (Curtea Federală de Finanțe, Germania), care trebuie să soluţioneze litigiile, solicită Curţii de Justiţie să se pronunţe dacă diferitele activităţi de furnizare de feluri de mâncare sau de alimente pregătite care pot fi consumate imediat constituie o „livrare de bunuri” sau o „prestare de servicii”. În ipoteza în care activităţile ar constitui o livrare de bunuri, instanţa germană solicită să se stabilească dacă acestea pot fi calificate drept vânzări de „alimente”.

În hotărârea pronunţată pe 10 martie, Curtea amintește mai întâi că a șasea directivă stabilește un sistem comun al TVA-ului bazat în special pe o definiție uniformă a operațiunilor impozabile. Pentru a determina dacă o operațiune complexă unică trebuie calificată drept „livrare de bunuri” sau drept „prestare de servicii”, este necesar să se ia în considerare toate împrejurările în care se desfășoară operațiunea pentru a căuta elementele caracteristice și pentru a identifica elementele predominante ale acestora.

În ceea ce privește activităţile avute în vedere în cauzele C-497/09, C-499/07 și C-501/09, respectiv vânzarea de alimente care pot fi consumate imediat calde, efectuată din vehicule sau la standuri de fast-food, Curtea remarcă faptul că elementul predominant este livrarea de bunuri, întrucât activitatea constă în livrarea de feluri de mâncare sau de alimente care pot fi consumate imediat, prepararea acestora, sumară și standardizată, fiind legată intrinsec de acestea. În plus, punerea la dispoziție a unor elemente de mobilier care permit unui număr limitat de clienți să consume produsele pe loc, nu are decât un caracter pur accesoriu și minor. În consecinţă, Curtea apreciază că furnizarea de feluri de mâncare sau de alimente proaspăt pregătite și care pot fi consumate imediat la standuri sau lângă vehicule de fast-food sau în holurile cinematografelor constituie o livrare de bunuri în cazul în care, în urma unei examinări calitative a întregii operațiuni, reiese că elementele de prestare de servicii care precedă și însoțesc livrarea alimentelor nu sunt predominante.

Cateringul sau livrarea la domiciliu nu vor beneficia de TVA redus, fiind considerate prestare de servicii

În schimb, în ceea ce privește activităţile de catering cu livrare la domiciliu, în discuţie în cauza C-502/09, Curtea constată că acestea nu sunt rezultatul unei simple pregătiri standardizate, ci conțin, dimpotrivă, o dimensiune de prestare de servicii net mai importantă prin faptul că necesită un volum de muncă și de cunoștințe mai mare, precum creativitatea și prezentarea mâncărurilor. Acestea pot cuprinde totodată elemente care permit consumul și elemente care presupun o anumită intervenție umană (furnizarea veselei, a tacâmurilor, a elementelor de mobilier și curățarea lor). În aceste condiţii, Curtea apreciază că, exceptând cazurile în care furnizorul de servicii de catering se limitează la livrarea unor feluri de mâncare standardizate, fără niciun alt element de serviciu suplimentar, sau atunci când, în alte împrejurări speciale, livrarea felurilor de mâncare reprezintă elementul predominant al operațiunii, activitățile de catering la domiciliu constituie prestări de servicii. În ceea ce privește noţiunea de „alimente”, Curtea apreciază că aceasta privește felurile de mâncare și preparatele culinare care au fost fierte, fripte, prăjite sau preparate în alt mod în vederea consumului lor imediat, întrucât servesc consumatorilor drept hrană.

Această decizie a Curții Europene este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.

Citește și:

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi: Reducerea TVA la mâncarea de tip fast-food are un iz de genocid prin obezitate

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News