Avocatul Cristian Winzer a făcut o analiză pe situația emiterii de către Guvernul Orban a OUG pe durata stării de alertă. Este vorba de ordonanța de urgență prin care să restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale.
Publicitate
Întrebat ce se va întâmpla dacă pe 13 mai CCR va declara neconstituțională legislația privind starea de alertă, Ludovic Orban a spus: "Vom emite o nouă reglementare care să ne dea instrumentele necesare pentru a putea apăra viața și sănătatea cetățenilor români".
În acest context, avocatul Cristian Winzer a spus de ce consideră că Ludovic Orban ar trebui să răspundă penal pentru abuz în serviciu:
1. Trebuie înțeles, încă de la început, că "exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin LEGE şi numai dacă se impune" (după caz, pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav), iar "restrângerea poate fi dispusă NUMAI dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii." Astfel impune art. 53 alin. (1) din Constituție.
2. În România, Parlamentul are calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar în virtutea acestui monopol legislativ, este și SINGURA autoritate publică ce adoptă LEGI (a se vedea art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție).
Desigur, pe lângă MONOPOLUL legislativ al Parlamentului, Constituția consacră și DELEGAREA LEGISLATIVĂ, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple sau ordonanțe de urgență (art. 115). Astfel, transferul unor atribuții legislative către Guvern se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori, pe cale constituțională, în situații extraordinare, și NUMAI sub control parlamentar.
3. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale referitoare la delegarea legislativă, "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele CONDIȚII, întrunite în mod CUMULATIV: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței." (a se vedea Decizia nr. 255/2005 și Decizia nr. 214/2019).
4. Trebuie înțeles, de asemenea, că potrivit dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, ordonanţele de urgenţă "NU POT AFECTA (...) DREPTURILE, LIBERTĂŢILE şi îndatoririle prevăzute de Constituţie"
Prin Decizia nr. 528/2023, Curtea Constituțională a statuat că "(...) atunci când obiectul de reglementare al unei ordonanțe de urgență îl reprezintă DREPTURI, LIBERTĂȚI sau ÎNDATORIRI FUNDAMENTALE, intervenția legiuitorului delegat trebuie să fie în sensul NEAFECTĂRII ACESTOR DREPTURI, al instituirii unui regim juridic care să permită exercitarea plenară a tuturor atributelor acestor drepturi".
Prin Decizia nr. 1.189/2008, instanța de control constituțional a stabilit înțelesul constituțional al verbului "A AFECTA", statuând că sensul juridic al noțiunii, sub diferite nuanțe, ar fi: "A SUPRIMA", "A ADUCE ATINGERE", "A PREJUDICIA", "A VĂTĂMA", "A LEZA", "A ANTRENA CONSECINȚE NEGATIVE".
Astfel, în domeniul reglementării drepturilor, libertăților și a îndatoririlor fundamentale, ordonanțele de urgență adoptate de Guvern NU pot fi adoptate dacă "AFECTEAZĂ", dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe POZITIVE în domeniile în care intervin.
5. Este exact ceea ce a RECONFIRMAT Curtea Constituțională zilele trecute, când a arătat că O.U.G. nr. 34/2010 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 1/1999 încalcă legea fundamentală "întrucât prin conținutul său normativ a vizat RESTRÂNGEREA exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale".
Amintesc în context că CCR a confirmat și ceea ce am enunțat și eu public (cerând inclusiv intervenția Avocatului Poporului), respectiv că restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale (în cazul expres fiind vorba despre libera circulație, dreptul la viață intimă, familială și private, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la învățătură, libertatea întrunirilor, dreptul de proprietate private, dreptul la grevă și libertatea economică) NU se realizează NICI prin DECRET al Președintelui, despre acesta din urmă CCR arătând că "și-a exercitat atribuția legală CU DEPĂȘIREA cadrului legal", în condițiile în care "nicio dispoziție a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/999 NU îl îndrituiește pe Președinte să acționeze DINCOLO de competențele sale constituționale".
1. Domnul Orban trebuie să înțeleagă că nimeni NU poate încălca legea fundamentală, iar deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii (potrivit dispozițiilor art. 147 alin. 4 din Constituție).
2. Îi amintesc domnului prim-ministru și că într-o scrisoare publică adresată Președintelui CCR la data de 3 iulie 2018, președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, arată următoarele: "Aș dori să vă reamintesc că, într-un stat democratic, guvernat de statul de drept, criticarea deciziilor curții constituționale este permisă. Libertatea de exprimare este o valoare fundamentală într-un stat democratic, dar deținătorii funcțiilor publice trebuie să se abțină în criticile lor. Criticile nerespectuoase și apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curții sunt INADMISIBILE. Deciziile curților constituționale sunt DEFINITIVE ȘI OBLIGATORII și TREBUIE SĂ FIE IMPLEMENTATE.
3. Dacă va adopta OUG prin care va restrânge drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor români, domnul Orban va săvârși infracțiunea de abuz în serviciu! Iar domnia sa NU are, asemeni președintelui Iohannis, imunitate”, a explicat avocatul Cristian Winzer în exclusivitate pentru DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu