EXCLUSIV  CUTREMUR de peste 7 grade în România. TĂCERE despre detaliul care face diferența între viață și moarte

Raed Arafat a subliniat că exercițiul nu este menit să fie o demonstrație de succes, ci are scopul de a descoperi ce nu merge bine și pentru a se face îmbunătățiri. 

Senatorul Marius Marinescu, inginer constructor, a explicat că simularea de cutremur este doar un mic pas din ceea ce ar trebui să se facă în scenariul unei astfel de tragedii. Mai precis, acesta a explicat pentru DC News că întâi de toate ar trebui să vorbim despre consolidarea clădirilor.

Conform datelor din acest moment, referitoare la expertizarea clădirilor neconsolidate, în cazul unui cutremur puternic, doar cei care locuiesc la ultimul etaj mai au o șansă de supraviețuire.  

"În cazul unui cutremur major, doar locatarii ultimului etaj au șanse de supraviețuire. De regulă, în astfel de situații, cedează structura de rezistență pe verticală, iar planșeele cad unul peste altul. În consecință, supraviețuiesc numai cei aflați la etajul superior al clădirii. Am constatat ceea ce v-am spus atunci când am participat la acțiunile de salvare a sinistraților în urma marelui cutremur din martie 1977.

[citeste si]

Consolidarea face diferența între viață și moarte! Simularea intervențiilor în caz de cutremur au fost un exercițiu în regulă, dar nu prea ajută la nimic. Este doar un mic pas. Realitatea este alta: intervențiile de până acum în situații de urgență au fost total ineficiente. Autoritățile nu au pus la punct un plan de măsuri convenabile pentru prevenirea unui dezastru în cazul unui seism major. Singura soluție care face diferența între viață și moarte este consolidarea clădirilor vulnerabile", a spus Marius Marinescu pentru DC News.

Senatorul a lansat un apel către CSAT în speranța că se vor lua măsuri pentru salvarea oamenilor.

"Sănătatea publică și integritatea fizică a populației țin de siguranța națională. Ca atare, așteptăm din partea CSAT o strategie care să impună măsuri de consolidare a clădirilor vulnerabile. Unele dintre aceste măsuri ar putea fi: înființarea unei companii publice, naționale care să se ocupe de expertizarea, proiectarea și consolidarea clădirilor; promovarea unui act normativ guvernamental care să oblige locatarii imobilelor cu probleme de rezistență să-și părăsească temporar locuințele, fiind mutați în locuințe de stat până la finalizarea lucrărilor de consolidare; implicarea Executivului și a parlamentarilor noștri europeni în demersuri pe lângă forurile Uniunii Europene pentru obținerea de fonduri necesare acestui program strategic. Având în vedere că România, ca stat membru UE, contribuie la bugetul european cu aproximativ 1,5 miliarde euro/an poate că ar fi bine să încercăm să întoarcem o parte din această sumă în finanțarea lucrărilor de consolidare", ne-a mai zis senatorul care s-a ocupat de expertizarea clădirilor afectate de cutremur.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News