Cutremur în Vrancea - Covasna, marți dimineața

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 58km E de Brasov, 94km N de Ploiesti, 99km SV de Bacau, 138km V de Galati, 140km NV de Braila, 149km N de Bucuresti, 154km NE de Pitesti, 170km E de Sibiu, 183km SV de Iasi, 214km N de Ruse, anunță Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare  pentru Fizica Pământului. 

Gheorghe Mărmureanu, despre următorul cutremur din țara noastră

Zeci de  cutremure de suprafață s-au înregistrat anul acesta în țara noastră, cele mai multe în zona seismică Vrancea. Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, a fost întrebat dacă activitatea seismică ar avea legătură cu schimbările climatice.

Întrebat la Antena 3 dacă schimbările climatice au avut un rol legat de modul în care plăcile tectonice s-au mișcat și la cutremurele pe care noi le-am avut în România, Gheorghe Mărmureanu, directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, a făcut următoarele precizări: „Treaba este mult mai complicată, pentru că fenomenele care se întâmplă în timpul marilor cutremure sunt fenomene pur geologice, absolut geologice.”

„Vrancea este o zonă seismică, o zonă tectonică de cu totul o altă natură decât ce este în jurul nostru. Spre exemplu, când sunt cutremure mari în Turcia nu au nicio influență asupra noastră. La fel și cu un cutremur în Grecia. Deci. tectonica din Vrancea este de cu totul altă natură. În ultimul timp, cutremurele au devenit sensibile pentru oameni. Sunt cu mult mai multe, pentru că, practic, în fiecare zi se întâmplă nişte rupturi pe undeva în scoarţa terestră”, a explicat Gheorghe Mărmureanu, care a subliniat că deocamdată nu crede că ne vom confrunta cu un cutremur de o magnitudine mare. 

Gheorghe Mărmureanu spunea, într-un interviu pentru DCNews, că un „mare cutremur” ar urma să aibă loc, în România, în jurul anului 2040.

„Va fi un cutremur cu o magnitudine de peste 7, cu efecte puternice, însă acest lucru depinde de o multitudine de factori și parametri, precum: ora, anotimpul, locația, epicentrul, unde îi va prinde pe oameni, la serviciu, acasă, la școală etc. De exemplu, la cutremurul din 4 martie 1977, au căzut multe clădiri. Am văzut blocuri care s-au prăbușit, deși altele care erau în proximitate, mai rău construite, nu au căzut. Prin urmare, a depins și de direcția, poziția, cutremurului. Sunt o mulțime de factori cu privire la producerea cutremurelor. Nu este o chestiune de ghicit cum se va întâmpla exact”, precizase Gheorghe Mărmureanu pentru DCNews.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News