CUTREMURE devastatoare care au lovit România - VIDEO

Cutremurul din 26 octombrie 1802

Cutremurul din Vrancea din anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie 1802 (14 octombrie pe stil vechi), a fost un seism de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 grade magnitudine moment (7,7 grade pe scara Richter). Acesta a rămas în istorie sub numele de "Cutremurul cel mare". După alte surse cutremurul din 1802 ar fi avut de fapt magnitudinea de 8,2 grade pe scara Richter. Cutremurul  a ținut 2 minute și de 30 de secunde. Unda sa de șoc s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Creta și Istanbul.  

În Bucureșt, seismul s-a simțit la ora 12:55. Multe clădiri au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a ramas fără două turle, reconstruite abia în anul 1867. Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza răsturnării sobelor. Pământul s-a despicat în unele locuri, apă verde cu miros de sulf țâșnind afară. Cea mai puternică replică a avut loc la ora 5, dar nu a făcut victime. În total, cutremurul a făcut doar 4 victime: negustorul ambulant ucis de Turnul Colței, o femeie de origine iudaică, copilul său și o altă victimă.

După seism, Domnul Constantin Ipsilanti a ordonat refacerea lui imediată, din temelii. Și pentru că primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii, Ipsilanti a dispus prețuri maximale pe care aceștia le puteau practica. Capitala a fost refăcut, astfel, în câțiva ani. Unele clădiri au fost consolidate atât de bine încât au rezistat și altor cutremure puternice.

Cutremurul din 10 noiembrie 1940

Cutremurul din 1940 a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, s-a produs la ora 3:39 din 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km și a ținut 45 de secunde. A fost primul mare cutremur din România contemporană.

Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi, majoritatea în Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informaţiile fiind cenzurate în timpul războiului. Cutremurul s-a simţit şi în Bucureşti, unde au existat circa 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme.

[citeste si]

Cutremurul s-a resimțit pe mai mult de 2 milioane de kilometri pătrati. Astfel, seismul s-a simțit la Odessa, Cracovia, Poltava, Kiev, Moscova, unde a provocat distrugeri (intensitatea estimată la V-VI grade pe scara Mercalli), Leningrad, în Iugoslavia, în toată Bulgaria și chiar la Istanbul

Multe alte blocuri din Bucureşti au fost considerabil deteriorate. După cutremur Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat. Principala concluzie a fost că normele pentru calculul clădirilor din beton armat, practic copiate după cele germane, nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică.

Cutremurul din 4 martie 1977

In urma cu 39 de ani, în seara zilei de 4 martie 1977 in Romania s-a produs cel mai grav cutremur din perioada postbelica.  Cutremurul a provocat distrugeri mari in sudul si estul tarii, cu deosebire in Bucuresti, precum si un numar mare de victime. Zimnicea aproape a fost ras din temelii. Aproximativ 89 la sută a fost distrus, fiind necesară reconstrucția sa din temelii. Paradoxal însă, mare parte din distrugeri au avut loc după cutremur, prin demolări. Deşi cutremurul a luat tribut doar câteva case, autorităţile urbei de la acea vreme au declarat oraşul distrus în proporţie de 80 la sută. Cum Nicolae Ceauşescu şi-a anunţat grabnic vizita la faţa locului, panicat, prim-secretarul pe municipiu a dat ordin ca oraşul să fie demolat bucată cu bucată.

Seismul a avut loc la ora locala 21h22min, iar epicentrul sau a fost localizat in Muntii Vrancei, zona ANDREIASU DE JOS (45,77 grade latitudine Nordica, 26,76 grade longitudine Estica), adancimea focarului fiind de 93 km. Cutremurul a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter (7,4 grade pe scara bazata pe moment seismic). Miscarea seismica a fost resimtita puternic in Romania, mai violent in Oltenia si Muntenia, dar si in sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimtit si in tarile vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei, precum si in Rusia pana la nord de St. Petersburg; in Bulgaria s-au inregistrat pagube materiale si peste 100 de victime. 

In Romania, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii, cu deosebire in municipiul Bucuresti, unde 32 de cladiri au fost distruse: mai multe cladiri vechi construite in perioada ante-belica dar si 3 cladiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor.

In urma cutremurului au murit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au fost accidentate. De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever. S-au inregistrat incendii provocate de explozii de gaze si alte surse de foc deschis.

Cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul Munteniei, precum si in sudul Moldovei. Acestea au constat in alunecari de teren, lichefieri, tasari, tasniri de apa; in Munzii Vrancei, cursul raului Zabala a fost partial blocat, formandu-se un mic lac de baraj natural.

Cutremurul s-a produs la 37 de ani de la precedentul seism vrancean catastrofal, care a avut loc la 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter si 7,7 pe scara bazata pe moment seismic).

.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News