Dacă te plimbi prin București, probabil că ai ajuns și pe celebrul bulevard “Magheru”. Află cine este personajul

Născut pe 8 aprilie 1802/1804 la Bârzeiu de Gilort, în județul Gorj, Gheorghe Magheru a fost una dintre figurile remarcabile ale luptei pentru independență și unirea Principatelor Române. Fiul unui preot, Ion Magheru, și al mamei sale, Bălașa, Gheorghe a fost al treilea dintre cei opt copii ai familiei.

Războinicul tânăr. Vitejia și încleștările cu turcii

Copil fiind, la doar patru ani a fost forțat să fugă împreună cu familia din calea unui corp expediționar turc care a devastat Oltenia, incendiind satul natal. Tatăl și fratele său au participat la capturarea și uciderea invadatorilor turci, eveniment care a influențat destinul lui Magheru și l-a adus în contact cu atmosfera de luptă. La doar 16 ani, Magheru și-a început drumul spre glorie, remarcându-se în luptele împotriva turcilor alături de fratele său și alte grupuri de haiduci din regiune.

De la haiduc la comandant

În anul 1821, s-a alăturat armatei lui Tudor Vladimirescu, iar după plecarea acestuia, a continuat lupta împotriva turcilor. În timpul războiului ruso-turc din 1828-1829, Magheru și-a evidențiat curajul și abilitățile militare în lupte precum cele de la Sisești, Băilești, Covei și altele, făcându-și un renume în Oltenia și primind recunoașterea prin acordarea rangului de căpitan de panduri. De asemenea, Magheru a fost decorat de Țaru Rusiei cu ordinul Sfânta Ana în grad de cavaler.

Străjerul libertății. Rolul în războiul ruso-turc

După război, Magheru s-a implicat în administrație și justiție, devenind vătaf al județului Romanați și ocupând diverse funcții judiciare între anii 1832-1844. De asemenea, a fost implicat în inițiative de construire a școlilor publice și dezvoltare urbanistică în Târgu-Jiu, unde și-a stabilit reședința. Magheru a fost un susținător fervent al reorganizării administrative și dezvoltării orașului său, fiind primar în perioada 1840-1842 și membru al societății secrete Frăția, care a conspirat împotriva domnitorului Bibescu.

Mișcarea de la 1848

În timpul Revoluției de la 1848, Magheru a jucat un rol crucial în organizarea și conducerea mișcării revoluționare. A făcut parte din guvernul provizoriu revoluționar și a luptat pentru apărarea revoluției împotriva intervenției străine. În iulie 1848, Magheru a plecat în Oltenia, cu sarcina de a asigura aici ordinea revoluţionară, iar în luna august şi-a stabilit reşedinţa lângă Râmnicu Vâlcea, la Râureni.

Acţionând astfel pentru asigurarea unei baze militare a revoluţiei, Gheorghe Magheru a fost organizatorul şi comandantul taberei militare de la Râureni, de pe Câmpul lui Traian, constituită prin mobilizarea unor efective numeroase de voluntari.

Apelul către Unire și libertate

După înfrângerea revoluției, Magheru a fost nevoit să se refugieze în exil, unde a continuat să susțină cauza românească și unirea principatelor. Din exil, Magheru a continuat să susțină cauza revoluționară și unirea principatelor Moldova și Țara Românească. La 1 ianuarie 1849, generalul Magheru se adresa din Triest fraţilor Golescu, aflaţi la Paris, cerându-le ca ”noi, fără cea mai mică întârziere, să ne constituim în comitet”.

De asemenea, îi semnala lui Ion Ghica faptul că a întreprins chiar unele măsuri pentru constituirea organismului director al emigraţiei. La 2 decembrie 1849, în parte datorită activității lui Gheorghe Magheru, se constituia la Paris ”Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei”, sub coordonarea unui comitet din care făceau parte Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, C.A. Rosetti şi D. Brătianu.

Moartea și moștenirea lui Magheru

Generalul Gheorghe Magheru a decedat la 23 martie 1880, la vârsta de 77 de ani, în București. În memoria sa, mai multe artere din diverse orașe din România îi poartă numele, iar la Râureni, unde și-a instalat tabăra militară revoluționară în 1848, a fost ridicat un obelisc și inaugurat un muzeu în onoarea sa.

În București, Bulevardul General Gheorghe Magheru este o importantă arteră şi zonă de agrement în centrul oraşului Bucureşti. Se întinde între Piaţa Universităţii şi Piaţa Romană, aproximativ pe direcţia nord-sud (în paralel cu Calea Victoriei). Bulevardul Magheru se remarcă prin densitatea obiectivelor de interes. Pe aproximativ un kilometru se înşiruie 3 cinematografe, 3 librării cu renume (precum şi altele mai mici), un teatru, o galerie de artă, restaurante, fast-food-uri și magazine.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News