Băsescu, desființat de Șova cu argumente juridice. "Succes la citit!"
Vicepreședintele PSD Dan Șova a subliniat că Traian Băsescu a făcut scut pentru corupți și acum aruncă vina pe USL.
"Aceste Coduri sunt opera lui Cătălin Predoiu, a lui Emil Boc și a lui Traian Băsescu. Toți sunt responsabili pentru situația creată. Ei au conceput, adoptat și promulgat aceste Coduri despre care președintele Băsescu spune că sunt scut pentru corupți, iar acum dau vina pe USL. În ultimul timp, juriștii de la Cotroceni au ca sarcină să motiveze toate blocajele pe care președintele le face atacând legile la Curtea Constituțională sau trimițându-le înapoi la Parlament. La acest lucru se pare că se pricep foarte bine, dar la analiza Codurilor nu s-au priceput! Președintele nu poate ieși în fața românilor cu astfel de minciuni!", a declarat Dan Șova.
Reglementarea cerută de Băsescu, neconstituțională
Ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine a explicat, pe blogul personal, că "Dacă Guvernul Ponta ar modifica Codul de Procedură Penală, așa cum spune Traian Băsescu, reglementarea ar fi neconstituțională. Curtea Constituțională a stabilit încă din 2009, prin Decizia nr. 962/2009, că interceptările de orice fel se pot face de către organele statului doar în faza de urmărire penală. Cu alte cuvinte, atât sub imperiul vechiului Cod, cât și al noului Cod care va intra în vigoare la 1 februarie, soluția legislativă este aceeași. Ascultări doar după începerea urmăririi penale. Succes la citit, domnule Președinte! Și mințiți mai puțin".
Iată explicația juridică a lui Șova:
"Ce a spus domnul Băsescu? „Consilierii mei nu sunt penaliști, sunt constituționaliști”, aceasta fiind explicația halucinantă pentru care pretinde domnia sa că nu ar fi știut, din 2009 până astăzi (adică timp de cinci ani), că posibilitatea de ascultare a telefoanelor doar după începerea urmăririi penale ar crea probleme în administrarea probelor de către procurori.
Aceasta însă este o minciună sfruntată. Legea privind Codul de Procedură Penală nr. 135 datează din 1 iulie 2010. Dacă vom studia însă jurisprudența Curții Constituționale, vom afla că în Decizia nr. 962/25 iunie 2009, aceasta a stabilit că, în conformitate cu actualul Cod de Procedură Penală, adică cel care urmează să fie abrogat la 1 februarie 2014, interceptările telefonice se pot face doar în faza de urmărire penală. Cu alte cuvinte, actualul art. 91^1 și art. 140 din noul Cod Penal la care a făcut referire ilustrul nostru Președinte reglementează această problemă în mod identic. Pentru a nu exista suspiciuni, cităm din Decizia nr. 962/2009:
„Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilorart. 91^1 din Codul de procedură penală (adică prevederile referitoare la ascultări din actualul Cod de Procedură Penală n.n.), excepție ridicată de Ioan Mureșan în Dosarul nr. 4.941/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală şi de Ioan Lascau în Dosarul nr. 7/62/2005 (2.122/2005) al Tribunalului Braşov – Secţia penală. […]Dispoziţiile legale criticate nu permit, aşa cum în mod eronat susţine autorul excepţiei, administrarea mijloacelor de probă în afara procesului penal, adică în faza actelor premergătoare. Dacă ar fi aşa, în mod evident o astfel de instrumentare poate fi cenzurată în faţa instanţelor de judecată. […]
Actele premergătoare au o natură proprie, care nu poate fi identificată sau subsumată naturii precise şi bine determinate a altor instituţii şi care au ca scop verificarea şi completarea informaţiilor deţinute de organele de urmărire penală în vederea fundamentării convingerii cu privire la oportunitatea urmăririi penale. Având un caracter sui-generis sustras hegemoniei garanţiilor impuse de faza propriu-zisă de urmărire penală,este unanim acceptat faptul că în cadrul investigaţiilor prealabile nu pot fi luate măsuri procesuale ori administrate probe care presupun existenţa certă a unei urmăriri penale începute.
De altfel, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor pot fi dispuse, aşa cum se prevede în alin. 1 al art. 91^1 din Codul de procedură penală, la cererea procurorului care efectuează ori supraveghează urmărirea penală. Iată deci că administrarea unor astfel de mijloace de probă este plasată în cadrul primei faze a procesului penal, urmărirea penală putând fi începută, potrivit art. 221 şi 228 din Codul de procedură penală, atât in personam, cât şi in rem.”
După cum se poate observa, în cadrul dezbaterilor constituționale din 2009, Curtea, luând în discuție neconstituționalitatea în sine a interceptărilor (care evident, ca mijloc de probă sunt constituționale în măsura în care se respectă condițiile stabilite de Codul de Procedură Penală), a stabilit în considerentele Deciziei nr. 962/2009 (obligatorii conform legii – sper să știe măcar acest lucru „constituționaliștii” președintelui), că interceptările telefonice se pot face doar în faza de urmărire penală.
Dacă instanțele judecătorești au aplicat această regulă obligatorie edictată încă din 2009 de către Curtea Constituțională în interpretarea prevederilor art.91^1 din Codul de Procedură Penală, aceasta este o altă discuție pe care mai bine o amânăm".
"Curajoasă încercare!"
Dan Șova a subliniat că încercarea lui Traian Băsescu de a "ne propune să facem o modificare neconstituțională, pentru că dacă am face modificarea propusă de domnia sa, aceasta ar veni evident în contradicție cu Decizia nr. 962/2009" este "curajoasă".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
