Dana Budeanu a găsit o asemănare între Ciolacu și Arsenie Boca. Dacă aș fi premierul României, m-aș simți jignit

 Foto: Facebook Dana Budeanu
Foto: Facebook Dana Budeanu

Cuviosul Marcel Ciolacu se va sărbători pe 28 noiembrie.

Stați că m-a bulversat de tot Dana Budeanu cu pupatul la Ciolacu. Am vrut să zic că Arsenie Boca va fi sărbătorit pe 28 noiembrie.

Arsenie Boca a fost canonizat, cu cinstire în ziua de 28 noiembrie. Iar Dana Budeanu — care i-a dat lui Ciolacu sărutul morții — revine. Ne spune că există o legătură între Marcel Ciolacu și Arsenie Boca. Ce frumos, nu?! Și care ar fi legătura? Că pe Marcel Ciolacu îl cinstim... tot pe 28 noiembrie, la fel ca pe Arsenie Boca. 

„Cuviosul Arsenie de la Prislop (Arsenie Boca) se va sărbători pe 28 noiembrie. Când este și ziua lui Marcel Ciolacu...”, a scris Dana Budeanu pe Facebook.

Să râdem sau să plângem? Dacă aș fi în locul lui Ciolacu (Slavă Domnului, nu sunt), m-aș simți ofensat/ă.

Arsenie Boca a fost arestat pentru prima oară la 17 iulie 1945, la Râmnicu Vâlcea, pentru „mișcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta" și ideile sale politice legionare”. Ulterior, a fost eliberat și arestat de mai multe ori. 

Un mitropolit, fost chiriarh al Clujului, Maramureşului şi Sătmarului, Bartolomeu Anania, spunea, potrivit unei declaraţii date în stare de arest:

„În vacanţa de vară, am vizitat Mânăstirea Bistriţa, unde le-am reîntâlnit pe studentele Olga Glejaru, Xenia Dâmboviceanu, Gabriela Eusebia Păun, anturajul mai numărând pe legionara Olga Gologan, stareţa mânăstirii, şi pe legionarul preot-călugăr Boca Arsenie, pe care atunci l-am cunoscut”.

„La scurtă vreme, arsenistele din jurul ei (al unei stareţe, n.n.) au sfârşit prin a părăsi monahismul, decepţionate fiind de echivocurile morale ale lui Arsenie Boca, ce devenise preot la mânăstirea de călugăriţe Prislop, condusă de stareţa Zamfira”.

Lidia Stăniloae, fiica Părintelui Dumitru Stăniloae, în volumul său de amintiri, se opreşte pe câteva pagini asupra rupturii dintre marele teolog şi Arsenie Boca.

Totul a pornit de la faptul că Arsenie Boca voia să întemeieze o mânăstire de călugăriţe la Prislop, în Transilvania, însă Părintele Stăniloae era de o cu totul altă părere: „Părinte, fă o mânăstire de călugări. Ar fi foarte bine-venită acolo. Adună câţiva tineri buni, serioşi, întemeiaţi acolo o mânăstire cu activitate duhovnicească, cu slujbe, predici, educaţie religioasă. Oamenii au nevoie de aşa ceva. Legaţi-o şi de o activitate intelectuală, pe lângă cea pastorală. Sigur se găsesc călugări care vor să se dedice studiului...” 

Părintele Arsenie – spune Lidia Stăniloae – nu a mai revenit niciodată la noi. Nici măcar atunci când mânăstirea de maici a fost desfiinţată şi el s-a stabilit împreună cu maica Zamfira la Bucureşti, în casa părinţilor ei. L-am întâlnit odată pe stradă: civil, fără barbă, nu mai avea nici rasa albă care îi dădea prestanţă. Dacă n-ar fi fost acel chip cu trăsături prelungi, energice, caracteristice, nu l-aş mai fi recunoscut”.

Iată alineatul concluziv al memorialistei:

„Vreau să accentuez încă o dată, cu toată răspunderea, ca una care am fost de faţă la aceste împrejurări, că tata a ţinut mult la Părintele Arsenie, atâta vreme cât acesta s-a menţinut în limitele îndatoririlor de mai sus, încadrându-se strict în concepţiile şi prescripţiile Sfinţilor Părinţi şi ale tradiţiei monahale. Şi a aşteptat de la el realizarea unei înnoiri, a unei înviorări a religiozităţii populare în acest cadru bine conturat. Dar, de la un anumit moment, când Părintele Arsenie a adoptat alt mod de a vedea lucrurile, relaţiile dintre ei s-au răcit: tata nu i-a mai aprobat felul de viaţă, iar Părintele Arsenie n-a vrut să accepte critica şi observaţiile tatei. Iar sentimentele tatei în urma acestei îndepărtări se pot descrie prin doar două cuvinte: dezamăgire profundă”.

S-ar fi cuvenit ca paginile Lidiei Stăniloae, ce redau fidel părerea marelui nostru teolog despre Arsenie Boca, să fie citite şi de Comisia de specialitate privind canonizările.

Dar na... poate când s-a făcut canonizarea lui Arsenie Boca, s-or fi uitat în gura Danei Budeanu. 

2. -imagine fara descriere- (dana-budeanu-ciolacu_15560800.jpg)

Pe 3 iulie scriam că „Dana Budeanu i-a dat sărutul morții lui Marcel Ciolacu. Încă două mișcări și-l elimină definitiv”. O mișcare a fost deja făcută. Mai trebuie una și gata.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

acest articol reprezintă o opinie
Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
NoMy - smt4.5.3
pixel