Dana Gîrbovan a făcut o serie de precizări pe contul de Facebook după ce a vizionat înregistrarea ședinței Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 3 septembrie.
„Am vizionat înregistrarea ședinței Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 3 septembrie 2019, în punctul ce privea cererea de retragere a demisiei mele din magistratură, și am rămas surprinsă de poziția doamnei judecător Andrea Chiș care, prin alegațiile și contorsiunile logico-juridice, a transformat discuția asupra unei chestiuni simple de drept într-o veritabilă ședință cu tente disciplinare în cadrul căreia nu m-am putut apăra.
Atât demisia, cât și cererea de retragere a demisiei, sunt acte unilaterale, de care Secția pentru judecători este ținută să ia act, în condițiile legii, fără a avea dreptul de a cenzura oportunitatea unei astfel de alegeri. Acesta este și motivul pentru care nu am fost prezentă la ședința Secției, pentru că nu aveam ce susține, lucrurile fiind clare din punct de vedere juridic. Problema de drept privind retragerea unei demisii a fost tranșată încă din 2007, printr-o hotărâre a Curții de Apel Craiova, menținută de Înalta Curte de Casație și Justiției”, a scris, miercuri, Dana Gîrbovan pe contul de Facebook.
„Doamna judecător Andrea Chiș a cerut sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica dacă nominalizarea unui judecător în funcție pentru o funcție în cadrul executivului sau legislativului este sau nu activitate politică în lumina paragrafelor 168 și 169 din Decizia nr. 45/2018 a Curții Constituționale, iar acest lucru ar putea constitui abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Doamna Chiș s-a întrebat, când a făcut această solicitare, dacă "există vreo diferență atunci când candidezi pentru executiv făța de când candidezi pentru legislativ? Eu nu cred că Curtea Constituțională face această diferență".
Curtea Constituțională nu face în realitate o astfel de analiză, de aceea nici nu există o astfel de diferență în cuprinsul deciziei.
"Esență activității lor constă în aplicarea și interpretarea judiciară a legii și în conducerea și controlul activitățîi de urmărire penală, după caz, neputând desfășura activități specifice celei de legiferare sau de organizare și punere în aplicare a legii pe calea actelor administrative", spune CCR în par. 168 al Deciziei 45/2018, frază din care rezultă evident că analiză Curțîi privește exercitarea concomitentă a funcției de judecător ori procuror cu una de demnitate publică.
Nicăieri în decizia Curții nu se reține că a accepta să fii propus ca ministru este o activitate ea însăși politică, așa cum a susținut sau lăsat să se înțeleagă, în mod repetat, doamna judecător Chiș.
După ce face în mod repetat trimitere la această decizie a CCR, ca fundament al întregii sale argumentații, doamna judecător Chiș admite că, de fapt, Curtea nu a avut în vedere situația anterioară numirii în funcție în cadrul unor altor puteri, cu următoarea justificare: "pentru că nu-și putea imagina judecătorul constituțional că se poate întâmplă o astfel de situație, probabil, și nu are cum să facă referire la ea. Probabil dacă se va merge în instanța, în funcție de decizia pe care o adoptăm noi, într-o excepție de neconstituționalitate sau într-o altă procedura, s-ar putea să ne și explice Curtea Constituțională ce părere are într-o astfel de situație."
Pe scurt, un judecător membru CSM, doamna Andrea Chiș, cere sesizarea Inspecției Judiciare bazându-se pe o decizie CCR ale cărei considerente, ea însăși admite, nu au vizat situația acceptării mandatului de ministru al justiției, adică situația în care mă aflăm”, a mai scris Dana Gîrbovan.
La finalul mesajului, a precizat că va solicita publicarea unui punct de vedere pe site-ul CSM, „pentru a putea fi citit odată cu vizionarea ședinței”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu