Daniel Buda a declarat că peste 40% din terenurile agricole din România sunt deţinute de cetăţeni străini.
Europarlamentarul Daniel Buda a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul PNL Bistriţa-Năsăud, că peste 40% din terenurile agricole din România sunt deţinute de cetăţeni străini, iar românii riscă să devină 'căpşunari la ei acasă'.
În opinia lui Buda, ponderea mare a terenurilor deţinute de străini ar putea duce la creşterea importurilor de produse agricole.
'România este dată ca exemplu în Parlamentul European, de vânzare a terenurilor: 43% se află în mâinile străinilor. Sunt profesor de Drept, vă spun aşa: eu sunt proprietar pe acel teren, astăzi produc pe acel teren ce vreau, dacă vreau. (...) Dar de mâine nu mai produc nimic în România şi mănânci numai de la mine din Germania sau din Olanda sau din alte state. Aici este problema, faptul că acest teren va rămâne în nelucrare, pe deoparte, şi o să mănânci numai ce îţi dau eu, de dincolo. Şi nu poţi să intri pe terenul respectiv, pentru că eu sunt proprietar pe acel teren', a spus Buda.
O chestiune de siguranţă naţională
Europarlamentarul consideră că vânzarea terenurilor către cetăţenii străini este o chestiune de siguranţă naţională, care, dacă nu este reglementată, îi va transforma pe români în 'căpşunari la ei acasă'.
'Suntem duşi cu capul, pentru că pentru terenurile astea au murit oameni prin războaie - şi nu vreau să fiu patetic, dar au murit pe la Mărăşeşti şi pe la Oituz şi noi le dăm pe o ciorbă la Paris, că pe atât s-au vândut terenurile la un moment dat. Este chestie de siguranţă naţională. Pe de altă parte, gândiţi-vă, o să devenim sclavi pe propriile noastre terenuri, o să devenim căpşunari la noi acasă în scurt timp, pentru că sunt unii care fac şi investiţii pe chestiunea asta', este de părere Daniel Buda.
Întrebat dacă o astfel de reglementare legislativă nu ar putea declanşa procedura de infringement faţă de România, cum este cazul Ungariei, europarlamentarul a răspuns că se poate prelua un model restrictiv, care se aplică în statele europene vestice, pentru a nu exista reproşuri la adresa României.
Preiau condiţiile din Franţa şi le pun în România
'No, şi? (...) Păi dacă în Franţa, ca să cumperi un teren agricol, trebuie să stai 10 ani de zile în zona respectivă, trebuie să fii căsătorit cu o franţuzoaică, trebuie să demonstrezi că eşti fermier activ, eu nu fac altceva decât să preiau condiţiile din Franţa şi le pun în România. Nu trebuie să inventez roata. Şi atunci o să vedeţi că nu o să se mai poată cumpăra terenul aşa cum se cumpără acum, pentru speculă. Trebuie să iau un model care mi se pare mie cel mai eficient şi aş spune cel mai restrictiv, până la urmă, pe care să îl import încoace. Cine va putea să îmi reproşeze mie, de exemplu, că am importat modelul francez, care este în funcţiune şi este bine merci?', a spus Buda.
[citeste si]
Europarlamentarul a adăugat că, în acest moment, cele mai multe subvenţii agricole ajung la firme deţinute de acţionari din afara spaţiului european.
'Primele 10 firme care sunt cu subvenţiile nu sunt din Uniunea Europeană, sunt din afara UE, sunt libanezi, chinezi ş.a.m.d. Noi exportăm subvenţiile în afara spaţiului UE', a declarat Buda. În opinia europarlamentarului Daniel Buda, este nevoie şi de o definire clară a fermierului activ, astfel încât subvenţiile să nu mai ajungă la samsarii de terenuri, ci la cei care lucrează efectiv aceste suprafeţe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu