Daniel Funeriu a introdus, în 2011, camerele de supraveghere la examenul de Bacalaureat. Măsura a generat un cutremur social: mai bine de jumătate dintre absolvenții liceului nu au mai reușit să ia BAC-ul, pe bune, fără să copieze de la alții. Sau fără să primească rezolvările de la profesori. Într-un interviu acordat DCNews, fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, arată care este rolul examenului de bacalaureat, ce pot face elevii care nu reușesc să își ia diploma și compară situația din învățîmântul românesc cu aceea din țările occidentale.
Cel puțin patru mituri despre școala din România sunt atacate de Daniel Funeriu în interviul pentru DCNews. Cercetător științific cu activitate la mai multe universități din străinătate, Daniel Funeriu a rămas în politică, după ce a plecat de la MEN, în prezent fiind membru PMP.
”Bacalaureatul-debutant în cavalerie”
-Domnule ministru, care este, de fapt, rolul BAC-ului?
-Rolul simbolic este desemnat de probabila etimologie a cuvântului: rangul de debutant în cavalerie. Este așadar un pașaport care atestă „maturitatea” școlară. Rolul funcțional este atestarea capacității de a merge mai departe pe calea dificilă, dar plină de satisfacții a studiilor universitare.
-Nu cumva se alcătuiesc subiecte dificile, pentru a proba abilitatea examinatorilor sau pentru a trimite familiile către meditații?
-Cu siguranță, nu. Nu fac parte din corul plângăcioșilor la căpătâiul celor picați la bac. Fac parte dintre cei care au oferit soluții când au fost miniștri: am reînființat învățământul profesional după modelul german. Un număr de 30 000 de copii sunt acum la învățământul profesional, ceea ce le va da o meserie căutată și nu patru ani de iluzii în liceu. Consecința este că, în loc să le oferim un bac fraudat, deci o diplomă fără valoare, și să îngroașe rândurile studenților din universități de doi bani, acum ei pot învăța o meserie căutată, într-o firmă. Sigur, fabricile de diplome au pierdut, după ultima estimare, 350 de milioane de euro. Mafiile pe care le reperezintă fac totul pentru a distruge învățământul profesional și a reveni la un bacalaureat fraudat.
”Patru mituri despre școala românească sunt false”
-De ce nu respectă distribuția notelor/rezultatelor curba lui Gauss?
-Pentru prima dată în mandatul meu (2011) curba lui Gauss a fost respectată, cu mici excepții în jurul notei 5, ceea ce înseamnă că uneori în loc de 4.90 de exemplu, corectorul a acordat 5.00, pentru a asigura trecerea la acea materie. Înainte nu se respecta pentru că se frauda masiv. O măsură a fraudei este numărul de copii cu media 10 la bacalaureat: dacă el e mai mare de 100 atunci e ceva suspect cu subiectele sau fraudarea.
-Nu cumva subiectele sunt prea grele pentru scopul acestui examen?
-Nu. Aș spune chiar că examenele au devenit prea ușoare în ultima vreme. Dacă ar fi să comparăm cu dificultatea din Franța sau Germania, examenele noastre sunt mult mai simple. Sunt câteva false percepții de care trebuie să ne debarasăm: 1) programa noastră e încărcată. Fals, e mult mai complexă în alte țări. 2) Avem multe zile de școală: fals, avem probabil cel mai scurt an școlar. 3) Reforma avansează dacă schimbăm programa: fals. Reforma va fi încheiată când vom avea profesori de calitate. Acum, pe lângă un număr redus de foarte buni profesioniști, formați la universitățile bune, avem mulți oameni slab pregătiți și demotivați. Desigur, trebuie adaptate și programele, și calendarul și multe alte lucruri, dar până nu formăm corect dascălii nu vom avea calitate și echitate.
”Cei care nu iau BAC-ul au diplomă au diplomă de nivel 3 european”
-Aproape jumătate din fiecare generație este alcătuită din elevi nepregătiți/limitați intelectual?
-Jumătate dintre elevii unei generații nu sunt pregătiți să obțină diploma de bacalaureat. Asta cu „limitarea intelectuală” este o prostie. Cei care nu „iau” bacalaureatul au înscrisă specializarea terminată, pe diploma de absolvire a liceului (de nivel 3 european), deci își pot căuta de muncă. Dacă 25% dintr-o generație ar fi mers, așa cum e firesc, la profesională, atunci același număr de copii ar fi trecut bacalaureatul. Deci. raportat la un total mai mic, am fi avut o rată de promovare de aprox. 70-75%, ceea ce natural. Dar, nevând („mulțumită” dnei Andronescu) în 2009, 2010 și 2011 alternativa învățământului profesional, zeci de mii de copii au fost trimiși pe un drum al liceului, care nu e al lor.
-De ce să investească statul în școlarizarea, timp de patru ani, unor elevi care nu își finalizează studiile prin diplomă de BAC?
-Sigur că nu are niciun motiv să o facă. În România, dar nu numai, orientarea școlară este catastrofală. Se pierd foarte multe resurse, atât de către stat cât și de către fiecare familie, pentru că nu există o optimizare a orientării la școala potrivită. Dacă un copil ar fi corect orientat începând cu vârsta de 12-13 ani, lucrurile ar merge mult mai bine și pentru el și pentru familie, care nu ar mai cheltui nervi, timp și bani în mod inutil. Olanda de exemplu are un bun sistem de orientare școlară. Tocmai de aceea eu am reintrodus învățământul profesional după model dual german, pentru că trebuie să investim în viitorul copiilor nu în păstrarea pe post a unor oameni slab pregătiți.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu