Datoria externă totală a României a crescut. La ce sumă se ridică

Datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-august 2021 cu 8,4 miliarde euro, la un total de 135,2 miliarde euro, din care datoria publică directă a fost de 60,7 miliarde euro, în creştere cu 3,46 miliarde euro faţă de finalul anului trecut, când a înregistrat valoarea de 57,3 miliarde euro, arată datele publicate joi de BNR, potrivit ZF.

Din volumul total, datoria externă pe termen lung a însumat 99 miliarde euro la 31 august 2021, adică 73,3% din totalul datoriei externe, în creştere cu 5,9% faţă de 31 decembrie 2020, scrie Mediafax. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 36,1 miliarde euro, respectiv 26,7% din totalul datoriei externe, în creştere cu 8,7% faţă de finalul anului trecut. La 31 august 2021, datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 34,81 miliarde euro, în scădere uşoară faţă de nivelul de 34,84 mld. euro înregistrat la 31 decembrie 2020, din care 267 mil. euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

În perioada ianuarie-august 2021, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,4% comparativ cu 20,7% în anul 2020. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 august 2021 a fost de 5,3 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2020. Datele BNR mai arată că gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 august 2021 a fost de 89,4%, comparativ cu 90,3% la 31 decembrie 2020.

România, un viitor economic nesigur

Alexandru Nazare trage un semnal de alarmă, după perspectivele economice asupra României, anunțate de agențiile de rating, și spune că urmează o creștere a deficitului bugetar, după rectificarea bugetară, dar și că ”tot ce a îndesat premierul sub preș la această rectificare va ieși la suprafață rapid, în octombrie-noiembrie”.

”La prezentarea bugetului de stat pentru anul în curs opinia Consiliului Fiscal a fost preponderent pozitivă. Reacțiile Comisiei Europene pe această tema au fost pozitive. În acest context am reușit, după negocieri complicate, să convingem S&P să schimbe perspectiva asupra României de la “negativ” la “stabil”.

La rectificare, situația este diametral opusă. Este același aviz al profesioniștilor, dar de dată această premierul nu mai postează nimic pentru că îl dezavantajează. Consilul Fiscal consideră că rectificarea “slăbește consolidarea” și prezintă “derapaje” în zona de cheltuieli. Comisia Europeană nu va reacționa acum, dar nu mă aștept la reacții prea bune atât timp cât premierul a omis să discute despre PNDL3 înainte de aprobarea în Guvern a Ordonanței”, a scris Alexandru Nazare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News