De câte ori e bine să mâncăm peşte pe săptămână. Fructele vor completa aportul de fibre din legume și cereale
Conf. Dr. Maria Nițescu are zece sfaturi pentru „o alimentație de 10”.
„1. Alegeți alimente bogate în proteine la fiecare masă. Nu uitați că există și proteine vegetale.
2. Consumați cât mai des pește, două porții de pește gras/săptămână (200g) asigură necesarul de Omega 3 și nu ne expune riscului de intoxicație cu metale grele.
3. Este recomandat ca legumele să reprezinte cea mai importantă componentă a alimentației zilnice (400-600 g).
4. Completați mesele cu cereale, cel puțin jumătate dintre acestea să fie integrale.
5. Fructele vor completa aportul de fibre din legume și cereale, aportul de micronutrienți și de polifenoli, 2-3 porții de fructe/zi (200-300g) în funcție de necesarul energetic al fiecăruia.
6. Apa și ceaiurile asigură hidratarea organismului și ar fi bine să înlocuiască în totalitate băuturile răcoritoare îndulcite.
7. Gătiți alimentele cât mai simplu, consumați legume/fructe în stare crudă, nu prăjiți și nu consumați alimente ultraprocesate!
8. Alegeți alimente din mai multe surse pentru a evita expunerea la contaminanți în cazul în care anumite alimente ar fi contaminate!
9. Aveți grijă la echilibru! Creșterea în greutate poate însemna aport energetic crescut/activitate fizică redusă. Nu reduceți aportul alimentar sub o anumită limită pentru a reduce greutatea! Alegeți mișcarea, altfel puteți avea de suportat consecințele deficitului de micronutrienți.
10. Nu uitați că orarul meselor este foarte important, o singură masă pe zi consumată seara are efect negativ asupra greutății și sănătății!”, a scris Maria Nițescu pe contul de Facebook.
Vezi și: Specialistul Vlad Ciurea: Vrem să facem prea multe lucruri într-o zi!
Profesorul Vlad Ciurea a vorbit, în cadrul emisiunii „Dar și Har” de la Antena 3, despre sănătatea creierului și ce trebuie să evităm în fiecare zi.
„Vrem să facem foarte multe lucruri într-o zi și nu reușim să le facem. Am văzut funcționari de bancă, am văzut doctori, care, în timp ce lucrează, răspund și la mesaje pe WhatsApp și pe mail. Toate acestea duc la scăderea puterii de concentrare. Trebuie să iau o decizie, am un dosar al unui pacient, trebuie să știu dacă se oprează sau nu, care este cea mai bună metodă, trebuie să-l conving, să-i dau o părere competentă. În acel moment, nu am nevoie nici să sune telefonul, nici să mă cheme cineva că este bunica pe stradă și nu știe ce are de făcut. Toate acestea te disipează și nu mai ai putere să te concentrezi. Neconcentrându-te, intri în panică. Este doar un pas spre agitație, stres și încă un pas spre un sindrom foarte frecvent astăzi, sindromul burnout, care arată oboseala nervoasă”, a explicat Vlad Ciurea. „Prea multe lucruri vrem să facem într-o zi!”, a subliniat acesta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
