De ce a explodat numărul intoleranțelor alimentare. Mihaela Bilic: Ne e lene să alegem oasele din guvizii de Marea Neagră, așa că mâncăm somon și doradă din alte mări

„Identitatea genetică merge mînă în mînă cu identitatea alimentară. Spațiul alocat în supermarket produselor pentru diferitele intoleranțe alimentare a crescutalarmant. Oare am devenit cu toții intoleranți la mâncare, sau e doar o chestiune de modă și marketing?

Spre deosebire de alergiile alimentare care sunt grave, intoleranțele sunt mai degrabă o incapacitate a sistemului digestiv de a interacționa cu anumite produse. Simptomele sunt variate, de la inflamație cronică și disconfort abdominal, până la migrene și hipertensiune.

Pentru lumea medicală un lucru este cert: creșterea spectaculoasă a numărului de persoane cu intoleranțe alimentare are legătură cu schimbarea obiceiurilor alimentare, asta pe lângă factorii de mediu.

Ne naștem cu un anumit “bagaj” enzimatic, specific pământului pe care am crescut și din care s-au hrănit strămoșii noștri. A fost nevoie de multe generații până când această identitate genetică și alimentară să fie stabilite. Introducerea în alimentație a unor produse pe care nimeni înaintea noastră nu le-a consumat, a dus la apariția acestor probleme de intoleranță.

Copiii noștri au ajuns să mănânce mai des avocado, fructul pasiunii, ananas și goji, decât pere, gutui, vișine sau merișoare. Ne e lene să alegem oasele din guvizii de Marea Neagră, așa că mâncăm somon și doradă din alte mări. Nici produsele lactate pe care le consumăm nu mai sunt “made in Romania”, câtă vreme preferăm laptele din Alpi pentru că e bio!

Înainte să ne plângem de atâtea intoleranțe alimentare, sfatul meu ar fi să reîncepem să mâncăm românește. Pentru că arborele nostru genetic crește sănătos și se hrănește doar din pământ românesc”, a scris medicul Mihaela Bilic.

Vedeți și o emisiune interesantă cu Mihaela Bilic la DC News și Spectacola:

Intoleranțele alimentare sunt reacții adverse la consumul anumitor alimente sau componente alimentare, care pot provoca simptome digestive sau alte simptome neplăcute. Aceste reacții nu implică sistemul imunitar și nu sunt la fel de severe ca alergiile alimentare, dar pot fi deranjante și inconfortabile pentru cei afectați.

Iată câteva dintre cele mai comune tipuri de intoleranțe alimentare:

Intoleranța la lactoză: Este cea mai frecventă intoleranță alimentară și apare atunci când organismul nu produce suficientă enzimă lactază pentru a descompune lactoza, zahărul din lapte. Simptomele includ balonare, crampe, diaree și gaze.

Intoleranța la gluten: Este legată de dificultatea organismului de a digera proteina gluten, găsită în grâu, secară și orz. Această intoleranță poate provoca simptome precum diaree, balonare, oboseală și iritații ale pielii la persoanele cu boala celiacă sau sensibilitate la gluten non-celiacă.

Intoleranța la fructoză: Se referă la incapacitatea de a descompune și absorbi fructoza, un zahăr natural găsit în multe fructe și legume. Simptomele pot include dureri abdominale, diaree și flatulență.

Intoleranța la histamină: Se manifestă prin dificultăți în metabolizarea histaminei, o substanță chimică prezentă în alimente și în organism. Simptomele pot varia de la dureri de cap și înroșirea pielii la dificultăți de respirație și crampe abdominale.

Intoleranța la ouă: Poate apărea ca reacție la proteinele din ouă și poate provoca simptome precum erupții cutanate, greață și diaree.

Este important să menționăm că intoleranțele alimentare pot varia în intensitate de la o persoană la alta, iar simptomele pot apărea în diferite forme și la diferite intervale de timp. Diagnosticarea și gestionarea intoleranțelor alimentare implică de obicei o colaborare cu un medic sau un specialist în nutriție pentru a identifica alimentele sau componente alimentare care cauzează simptome și pentru a dezvolta o dietă adecvată. Evitarea alimentelor care provoacă intoleranțe și monitorizarea simptomelor sunt adesea parte a tratamentului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News