Ministrul de Finanțe al Germaniei, Christian Lindner, a respins planul propus de economistul Mario Draghi.
Ministrul de Finanțe al Germaniei, Christian Lindner, a spus un nu categoric apelului făcut de Mario Draghi pentru mai multe împrumuturi comune ale UE, cu scopul de a stimula investițiile private, transmite Politico. Refuzul ministrului german a venit la mai puțin de trei ore, după ce economistul Mario Draghi a prezentat un plan mult-așteptat pentru revitalizarea economiei Uniunii Europene.
Printre altele, planul are în vedere emiterea de datorie comună de către Uniunea Europeană, o soluție respinsă în mod tradițional de Germania și Olanda, care au făcut o excepție în era Covid.
Lindner a spus pentru POLITICO faptul că punerea în comun a ”riscurilor și răspunderii creează probleme democratice și fiscale”. Ministrul a comentat propunerile de partajare a împrumuturilor Uniunii prezentate luni în raportul lui Draghi cu privire la viitorul competitivității UE. ”Germania nu va fi de acord cu acest lucru”, a precizat Lindner.
În raportul său, Draghi a spus faptul că UE trebuie să investească încă 800 de miliarde de euro în fiecare an până în anul 2030, fiind o estimare prudentă. Draghi a afirmat că este nevoie de mai multe împrumuturi comune. Astfel, finanțarea publică va genera mai multe investiții private.
”Problema noastră nu este lipsa subvențiilor, ci birocrația și o economie planificată. Mai multe datorii publice înseamnă plata dobânzilor, dar nu creează neapărat mai multă creștere”, a spus Lindner.
De asemenea, raportul a propus cheltuirea a 300 de miliarde de euro în domeniul energetic, investind în rețele transfrontaliere și, totodată, sprijinind industria cleantech. Draghi a zis că alte 150 de miliarde de euro ar trebui investite în domeniul transporturilor, cu scopul de a crea ”infrastructura de încărcare” necesară pentru vehiculele electrice, susținând o tranziție în care producătorii europeni de mașini au fost deja devansați de cei din China.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost alături de Mario Draghi la prezentarea raportului său, a arătat două modalități de a obține mai mulți bani, respectiv creșterea sumei pe care Uniunea o poate strânge direct și cererea unor contribuții mai mari din partea țărilor membre UE.
Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială mult mai coordonată, de adoptare mai rapidă a hotărârilor şi de investiţii majore, dacă vrea să menţină ritmul, din punct de vedere economic, cu rivalele sale, respectiv Statele Unite şi China, a zis, luni, fostul premier italian Mario Draghi, în contextul publicării raportului mult aşteptat cu privire la competitivitatea blocului comunitar,
În luna septembrie 2023, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a solicitat lui Mario Draghi, care în trecut a ocupat şi postul de preşedinte al Băncii Centrale Europene, să aducă propuneri prin care să poată fi revitalizată economia Uniunii Europene, în contextul concurenţei venite din partea Chinei şi Statelor Unite ale Americii.
În deschiderea raportului, care are aproximativ 400 de pagini, Draghi a zis faptul că UE are nevoie de investiţii suplimentare de 750 - 800 miliarde de euro (829 - 884 miliarde de dolari) pe an, de până la 5% din PIB - un nivel mult mai ridicat chiar şi faţă de 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucţia Europei în urma celui de-Al Doilea Război Mondial.
Deja statele membre ale Uniunii au răspuns noilor realităţi, însă eficienţa lor este limitată de lipsa coordonării, se arată în raport. Nivelurile diferite de subvenţii în statele membre UE afectează piaţa unică europeană, fragmentarea limitează nivelul necesar pentru a concura la nivel global. Mai mult, procesul de luare a deciziilor din cadrul UE este complex şi lent.
"Va fi necesar ca activitatea UE să se concentreze din nou asupra celor mai presante probleme, asigurând coordonarea politică eficientă pentru realizarea obiectivelor comune, şi folosind actualele proceduri de guvernanţă într-un nou mod, care să permită statelor membre UE care vor să se mişte mai rapid să poată face asta", arată Draghi.
Ritmul de creştere a economiei Uniunii Europene a fost persistent mai lent decât al Statelor Unite în ultimele două decenii, iar China vine rapid din urmă. În principal, decalajul este cauzat de productivitatea mai scăzută.
Raportul lui Draghi vine pe fondul incertitudinilor apărute privind modelul economic al Germaniei, odată motorul de creştere al UE, după ce Volkswagen a transmis faptul că analizează închiderea primei sale fabrici aici. Grupul Volkswagen nu a închis niciodată o uzină în Germania, iar ultima dată când a lichidat o unitate de producţie în afara acestei ţări a fost în anul 1988. Dar, vânzările sub aşteptări au făcut managementul companiei să examineze reforme ample, cu reduceri de costuri şi posibile închideri de fabrici chiar în Germania, în timp ce sindicatele anunță că vor face acţiuni de protest.
Draghi susţine că UE se confruntă cu efectele preţurilor mai ridicate la energiei, după ce nu a mai avut acces la gazul ieftin din Rusia, şi depinde de pieţele externe.
Blocul comunitar trebuie să stimuleze inovarea şi să reducă preţurile la energie, în timp ce continuă decarbonizarea, şi trebuie să-şi reducă dependenţa de alte state, în special China pentru mineralele esenţiale, şi să-şi majoreze investiţiile în apărare, se arată în raport, scrie Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu