De ce adaptarea legislației la noile realități tehnologice este esențială în România. Cum răspunde învățământul juridic noilor provocări din profesii

Această inițiativă se bazează pe dezvoltarea accentuată a inteligenței artificiale și a realității virtuale augmentate, precum și pe tendința de expansiune a digitalizării serviciilor și a produselor în societate.

Tema supusă analizei în cadrul proiectului reprezintă rezultatul unui cumul de factori exteriori precum dezvoltarea accentuată a inteligenței artificiale și a realității virtuale augmentate, tendința de expansiune a digitalizării serviciilor și a produselor în societate, dar și de nevoia de a depăși în mod constant pragurile cunoașterii tehnologice ale realității actuale. În toată această tendință evolutivă, este clar că noile realități schimbă în mod fundamental toată paradigma existentă la ora actuală implicând în același timp o ”metamorfoză” a societății sub toate aspectele importante de ordin social, economic și legislativ. Și totuși care este ”transformarea” pe care această reglementare ”tradiționalistă” trebuie să o facă? În opinia noastră, toate discuțiile în acest caz, pornesc de la dezvoltarea inteligenței artificiale și mai ales din necesitatea de a depăși barierele realității fizice ”palpabile” la cea a realității virtuale, care în cazul nostru, implică printre altele și modificări în sfera dreptului de proprietate, apărute odată cu utilizarea proprietății virtuale asupra NFT- urilor și a utilizării tehnologiei Blockchain.

Non-Fungible Tokens (NFT) sunt active digitale unice, care nu pot fi schimbate sau înlocuite cu altceva de aceeași valoare. Fiecare NFT este distinct și identificabil printr-un registru digital stocat pe blockchain. Această tehnologie asigură transparența și securitatea, deoarece fiecare tranzacție este înregistrată și verificabilă public. NFT-urile au câștigat popularitate prin utilizarea lor în domenii diverse, cum ar fi arta digitală, colecționabilele, muzica, jocurile video și chiar în imobiliarele virtuale.

Proiectul de cercetare propus de Ministerul Justiției aduce numeroase beneficii care pot avea un impact semnificativ asupra diferitelor aspecte ale societății. Contribuind la dezvoltarea economiei digitale, proiectul promovează utilizarea tehnologiilor avansate și stimulează inovația în sectoare diverse, având un efect pozitiv asupra creșterii economice generale și asupra competitivității naționale pe scena globală. Adaptarea legislației pentru a include NFT-urile asigură protecția drepturilor de proprietate în mediul digital, oferind proprietarilor de NFT-uri recunoaștere legală și protecție împotriva utilizării neautorizate sau a furtului de proprietate digitală. În plus, proiectul poate include componente educaționale menite să promoveze înțelegerea și utilizarea corectă a tehnologiei blockchain și a NFT-urilor, esențiale pentru a asigura o adoptare largă și informată a noilor tehnologii în rândul populației. Stimularea inovației și a investițiilor este un alt beneficiu major, adaptarea legislației atrăgând investiții în sectorul tehnologic și creând un mediu favorabil pentru antreprenori și dezvoltatori. Prin integrarea noilor tehnologii în legislație, reglementările sunt actualizate pentru a reflecta realitățile moderne, menținându-și relevanța și eficacitatea în fața progresului tehnologic rapid. Utilizarea blockchain-ului și a NFT-urilor permite, de asemenea, accesul la o piață globală, eliminând barierele geografice și facilitând tranzacționarea proprietății digitale la nivel internațional fără necesitatea intermediarilor sau a proceselor complexe de transfer. Astfel, proiectul reprezintă un pas esențial către modernizarea și digitalizarea cadrului legislativ și economic al societății.

Rezultatele proiectului au fost prezentate pe data de 2 aprilie 2024, într-un cadru festiv, sub forma unei dezbateri juridice care a răspuns la întrebarea „Cum răspunde învățământul juridic noilor provocări din profesii?”

Au luat cuvântul și și-au exprimat opiniile asupra subiectului de dezbatere invitații speciali: Mihai Pașca, Secretar de Stat, Ministerul Justiției; Alexandru Ailincăi, Președintele Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești; Viorel Badea, Director Adjunct responsabil cu formarea continuă în cadrul Institutului Național al Magistraturii și conf. univ. dr. Ovidiu Ioan Dumitru, Decan, Facultatea de Drept ASE.

În concluzie, proiectul de cercetare propus de Ministerul Justiției oferă o serie de beneficii semnificative care pot transforma modul în care este percepută și gestionată proprietatea în era digitală. Adaptarea legislației la noile realități tehnologice este esențială pentru a asigura o societate modernă, inovatoare și competitivă, capabilă să profite pe deplin de oportunitățile oferite de progresul tehnologic.

https://www.facebook.com/share/p/HsUeSMMwhJ4S6ENF/?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News