De ce Adrian Năstase cere CSM să-l verifice pe Traian Băsescu

Fostul premier, Adrian Năstase, în postarea de joi, 6 februarie 2014, de pe propriul blog, "Statul de drept. Instrucțiuni de folosire", îl acuză pe Traian Băsescu că i-a instigat pe magistrați să nu aplice legea, scrie luju.ro. Băsescu incită judecătorii și procurorii la neaplicarea legii, invitându-i “să reacționeze”. “Nu acceptați să fie emise, tolerate, legi care sunt în favoarea infractorilor”, declara Traian Băsescu la întâlnirea cu absolvenții Institutului Național  al  Magistraturii.

În acest context, Adrian Năstase cere Consiliului Superior al Magistraturii să se autosesizeze cu privire la declarațiile lui Băsescu. DC News redă integral postarea fostului premier:

"Statul de drept. Instrucțuni de folosire

Constituția noastră stabilește, în articolul 1, că “România este stat de drept, democratic și social…”. Sintagma “stat de drept” a început să fie folosită frecvent în zona politică, internă și externă, în ultimii ani – ca standard de comparație.

 Cum a apărut acest concept? Destul de simplu. Dacă statul despotic se baza pe voința discreționară a monarhului, statul modern se bazează pe regula de drept, elaborată de reprezentanții poporului (parlament). Formula simplificată a “statului de drept” în zona anglo – saxonă este “rule of law” – cerință care, la noi, a fost sintetizată în sintagma “domnia legii”.

 În mod evident, fiecare stat are propriul sistem de drept și, în consecință, teoretic, există tot atâtea “state de drept” câte state sunt. Sigur, în cazul structurilor de integrare politică – în mare măsură la nivelul Uniunii Europene – dar și în cadrul altor organizații internaționale (generale sau regionale) – ONU, Consiliul Europei, “statul de drept” devine un “barometru” al funcționării democratice a statelor, prin respectarea principiului separației puterilor și a ierarhiei legilor.

 Formula “stat de drept” a reprezentat și reprezintă însă și a treia generație de concepte folosite în monitorizarea țărilor din Europa de Răsărit, după cele de “drepturi ale omului” și “drepturi ale minorităților”.

 Există un concept universal de “stat de drept”? Deocamdată, răspunsul nu poate fi decât negativ. Există, într-adevăr, unele principii universale referitoare la drepturile omului – componente necesare ale reglementărilor juridice naționale, există cerința unei ierarhii a izvoarelor de drept și, desigur, a principiului separației puterilor. Dar iată, ar fi putut SUA să ceară Ucrainei interzicerea pedepsei cu moartea, ca cerință a statului de drept? Evident că nu. Pentru că, în Statele Unite, pedeapsa cu moartea se aplică încă în unele state. În schimb, Consiliul Europei a putut să facă acest lucru și Ucraina a trebuit să accepte eliminarea pedepsei cu moartea din legislația sa.

 Dincolo de importanța conceptului, el este folosit, uneori, și ca formă de presiune asupra altor state. Este invocat, în mod repetat, ca o formulă de “mantră”, conținutul său nemai fiind, practic, relevant.

 Invocându-se “statul de drept” se poate ajunge și la unele aberații. Un exemplu recent l-a constituit felul în care s-a adresat Băsescu absolvenților de la Institutul Național al Magistraturii: “Când veți constata că prin legi se impune de către politic diminuarea capacității justiției, reacționați…”.

 Observați un element de manipulare “legi impuse de politic”. De fapt, legile sunt elaborate și adoptate de Parlament – ca reprezentant al voinței populare, “politicul” nu este o putere a statului.

 În al doilea rând, Băsescu nu este conștient de faptul că justiția aplică legile și Constituția, așa cum sunt ele adoptate de Parlament sau prin referendum constituțional.

 În al treilea rând, Băsescu incită judecătorii și procurorii la neaplicarea legii, invitându-i “să reacționeze”. “Nu acceptați să fie emise, tolerate, legi care sunt în favoarea infractorilor…”. Probabil că el se referă la noul cod penal, adoptat prin asumarea răspunderii de către guvernul Boc, în 2009, prin care au fost reduse substanțial pedepsele pentru furt! Oricum, observăm, din nou, o incitare la nerespectarea legii.

 Unii au remarcat, mai curând, lacrimile lui Băsescu prilejuite de gândul că va ajunge în instanță. Eu cred însă că incitarea la nerespectarea legii este un subiect mult mai serios și consider că CSM ar trebui să se autosesizeze în legătură cu această atingere adusă principiului “statului de drept”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News