EXCLUSIV  De ce au succes și aduc voturi teoriile conspiraționiste. Raluca Radu remarcă și un alt fenomen: În 4 ani numărul românilor care au votat aproape s-a dublat

Inquam Photos / Adel Al-Haddad
Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Alegerile din 2024 au adus o mobilizare impresionantă la urnele care s-au deschis de patru ori pentru cetățenii români (un proces electoral a fost, totuși, anulat). Ce determină o anumită masă de oameni să voteze?

Profesoara Raluca Radu observă o creștere semnificativă a participării la vot între alegerile din 2020 și cele din 2024. Mobilizarea masivă include persoane care nu obișnuiau să voteze, dar care s-au simțit reprezentate de anumite opțiuni politice actuale.

"M-am uitat câți oameni au votat în 2020 și câți oameni au votat în 2024. Cifra este aproape dublă. Au fost oameni care nu au votat la ultimele alegeri sau nu votează în general, dar s-au hotărât acum să iasă la vot. Facem un proiect cu niște studenți în care încercăm să vedem care au fost motivațiile și care au fost sursele de informare pentru cei care au votat pe primii doi care s-ar fi dus în turul doi", arată prof. univ. dr. Raluca Radu de la FJSC.

Un fenomen remarcabil este creșterea susținerii pentru partidele de extremă dreaptă.

"O grămadă de oameni nu mai votaseră înainte și au fost mobilizați să iasă la vot acum. Vorbim de milioane de oameni. Diferența este următoarea: 5,5 milioane în 2020 și 9,5 milioane acum. Pe de altă parte, putem să ne uităm cine a votat partide conservatoare, de extremă dreaptă în 2020 și cine a votat acum (n.r., aceste partide) (...). În 2020, jumătate de milion de persoane au votat o ofertă de extremă dreaptă și acum, între 3 milioane și 3,5 milioane au votat o ofertă de extremă dreaptă. E posibil că oamenii care de obicei nu votau să fi zis uite, acum mă reprezintă cineva", adaugă profesoara.

Profesoara subliniază dificultatea de a plasa unele partide pe spectrul politic tradițional, al extremelor stânga sau dreapta, deoarece acestea folosesc instrumente similare, precum teoriile conspirației, pentru a atrage un electorat dezamăgit sau neîncrezător. 

"E adevărat că cercetările ne arată că și extrema dreaptă, și extrema stânga folosesc aceleași instrumente discursive, adică folosesc, de exemplu, teoriile conspirației, ca să atragă un public care de obicei nu se simte reprezentat și care are o oarecare mentalitate conspiraționistă, de unde am avut acest candidat care spunea că omul n-a ajuns pe lună, că apa nu este H2O, eu nu cred că s-au întâmplat diverse lucruri despre care știm sigur că s-au întâmplat...", conchide aceasta.

Ascultă mai multe aici:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
NoMy - smt4.5.3
pixel