De ce cască ţestoasele - premiul Ig Nobel pentru Fiziologie. Primarul din Vilnius, Ig Nobelul pentru Pace

Ediţia 2011 a premiilor Ig Nobel, premii ce recompensează cele mai bizare, inutile sau ridicule descoperiri sau invenţii din domeniul ştiinţei, s-a desfăşurat joi la Universitatea Harvard din SUA, iar printre laureaţi se numără o echipă de cercetători japonezi care a inventat alarma de incendiu wasabi, un primar est-european care a rezolvat problema parcărilor neregulamentare apelând la echipamente militare grele sau un cercetător norvegian care a studiat temeinic de ce oftează oamenii, conform Associated Press.

[caption id="attachment_107539" align="aligncenter" width="460" caption="Daryll Gwynne (centru) acceptă premiul Ig Nobel pentru Biologie de la laureatul Nobel pentru Medicină (1998) Lou Ignaro (dreapta)"][/caption]

Aceste premii reprezintă răspunsul plin de umor al lumii oamenilor de ştiinţă la celebrele premii Nobel şi sunt împărţite pe zece categorii, transmite Agerpres.

La categoria Ig Nobel pentru Fiziologie premiul a fost câştigat de echipa Anna Wilkinson, Natalie Sebanz, Isabella Mandl şi Ludwig Huber pentru studiul intitulat "Nu există dovezi asupra căscatului contagios la ţestoasele cu picioare roşii".

În cadrul categoriei Chimie premiul Ig Nobel a fost câştigat de o echipă de cercetători japonezi, Makoto Imai, Naoki Urushihata, Hideki Tanemura, Yukinobu Tajima, Hideaki Goto, Koichiro Mizoguchi şi Junichi Murakam care au realizat o alarmă de incendiu ce emană un puternic miros de wasabi (hreanul japonez) o plantă al cărui miros irită puternic mucoasa nazală. Amatorii de sushi recunosc în wasabi pasta de culoare verde servită alături de peştele crud, cu proprietatea de a desfunda instantaneu sinusurile.

"Mirosul de wasabi este folositor ca alarmă de incendiu pentru persoanele cu deficienţe de auz care nu pot să fie trezite din somn de alarmele convenţionale", a explicat Makoto Imai, profesor de psihiatrie la Universitatea de ştiinţe medicale Shiga.

Această alarmă funcţionează pe baza unui compus chimic din wasabi, isotiocianatul de alil. Echipa niponă s-a oprit asupra acestui compus chimic după ce a testat peste 100 de mirosuri puternice, printre care şi cel de ouă stricate.

Un alt premiu important este cel pentru Medicină, câştigat de Matthew Lewis, Peter Snyder, Robert Feldman, Robert Pietrzak, David Darby, Paul Maruff, Mirjam Tuk, Debra Trampe şi Luk Warlop pentru un studiu exhaustiv asupra efectelor pe care le are asupra organismului nevoia stringentă şi nesatisfăcută de a urina.

Astfel, Peter Snyder şi numeroşii săi colegi au ajuns la concluzia că nevoia imperativă de a urina, în cazul şoferilor, are aceleaşi efecte ca o intoxicaţie cu alcool sau 24 de ore fără somn, reducând atenţia şi abilitatea de a lua rapid decizii.

"Atunci când oamenii ating acel punct în care nevoia de a urina, imposibil de satisfăcut, devine un chin de nesuportat, se comportă ca şi când ar fi sub influenţa alcoolului", explică Peter Snyder, profesor de neurologie la Brown University din Providence, Rhode Island.

Premiul Ig Nobel pentru Psihologie i-a fost rezervat profesorului norvegian Karl Halvor Teigen pentru un studiu prin care şi-a propus să explice de ce oftează oamenii. Studiul acestui profesor de la Universitatea din Oslo încearcă să explice şi de ce oftatul oamenilor nu are niciun fel de aplicaţii practice. El a decis alături de studenţii săi să studieze oftatul pur şi simplu pentru că nimeni nu a mai făcut-o înainte.

"Oamenii cred că oftatul celorlalţi exprimă cu precădere stări de tristeţe sau de splin, însă propriile lor oftaturi sunt de cele mai multe ori semne ale resemnării şi renunţării", susţine prof. Teigen. "Am studiat experimental acest aspect de renunţare oferind unor voluntari nişte teste ce păreau simple dar pe care nu au putut să le rezolve. Iar voluntarii noştri au oftat! Noi credem că au oftat pentru că au fost nevoiţi să renunţe la o idee, la o ipoteză, la speranţă", a concluzionat el.

Premiul Ig Nobel pentru Literatură a fost câştigat de John Perry pentru teoria sa asupra amânării. Concluzia lui este simplă: Dacă vrei să fii o persoană de succes, cu multiple realizări, este bine să lucrezi întotdeauna la ceva important şi să foloseşti acest lucru drept scuză pentru a evita să faci ceva ce este cu adevărat important.

Ig Nobelul pentru Biologie a fost câştigat de australienii Daryll Gwynne şi David Rentz care au descoperit că anumite specii de insecte încearcă să facă sex cu anumite tipuri de sticle de bere australiană.

La categoria rezervată Fizicii, premiul Ig Nobel a fost câştigat de cercetătorii Philippe Perrin, Cyril Perrot, Dominique Deviterne, Bruno Ragaru şi Herman Kingma care au încercat să determine ştiinţific de ce atleţii care aruncă discuri ameţesc, în timp ce aruncătorii de ciocan nu ameţesc.

Prezicătorii sfârşitului lumii din toate epocile au primit premiul Ig Nobel onorific pentru Matematică pentru că ne-au învăţat să fim foarte atenţi atunci când lucrăm cu probabilităţi.

Premiul Ig Nobel pentru Siguranţă Publică a fost câştigat de John Senders pentru extraordinarul său experiment în cadrul căruia unui şofer care rulează pe o autostradă aglomerată i se acoperă periodic ochii.

Unul dintre cele mai spectaculoase şi meritorii premii este Ig Nobelul pentru Pace câştigat de primarul din Vilnius (Lituania) Arturas Zuokas pentru modul cu totul special cu care a rezolvat problema parcărilor neregulamentare, apelând la tehnică militară de luptă. A distrus maşinile parcate neregulamentar, trecând peste ele cu un tanc.

Cea de-a 21-a ediţie anuală a Premiilor Ig Nobel a fost sponsorizată de revista Annals of Improbable Research, iar premiile, obiecte fără valoare materială dar pline de "sentiment", au fost oferite de laureaţi ai premiilor Nobel

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News