De ce ciocnim ouă de Paști. Ce semnifică acest obicei

De ce ciocnim ouă de Paști. Potrivit legendei din strămoși, oul de Paște îl simbolizează pe Iisus în mormânt, iar coaja acestuia se spune că este piatra mormântului din care Iisus a ieșit înviind. Astfel, ciocnirea ouălor simbolizează deschiderea Sfântului Mormânt și Învierea.

De ce ciocnim ouă de Paști. Se ciocnesc numai ouă roșii! Primul care ciocnește este cel mai vârstnic bărbat de la masă sau o persoană mai în vârstă. Acesta ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de altcineva, în timp ce rostește a "Hristos a Înviat!", la care se răspunde cu: "Adevărat a înviat!".

De ce ciocnim ouă de Paști.  În tradiția popular românească, ouăle de Paști sunt purtătoare de puteri miraculoase. Vindecă boli și protejează animalele din gospodărie.

De ce ciocnim ouă de Paști. Ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap", în a doua zi, „cap cu dos", iar în a treia zi „dos cu dos". În prima zi de Paști există obiceiul de a se purta haine noi, în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara.

De ce ciocnim ouă de Paști. Un alt obicei, în prima zi de Paşti, este ca, după ce iau anafura, toţi ai casei să mănânce un ou roşu, pască şi o bucăţică de slănină, pentru că a fi „curaţi ca pasca, sănătoşi că oul şi graşi ca porcul”. Se spune că este bine să mănânce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curăţat şi împărţit de către capul familiei.

De ce ciocnim ouă de Paști. O altă tradiție spune că în ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare. Se spune că transpiri tot anul, potrivit tradiției populare.

Tradiții și obiceiuri

În zona Transilvaniei, există o serie de obiceiuri specifice, unul dintre acestea fiind stropirea fetelor şi femeilor de către băieţi şi bărbaţi, în a doua zi a Paştelui. Scopul este ca acestea să rămână frumoase tot timpul anului. Grupuri de săteni colindă prin sat până seara târziu, pentru ca nicio fată să nu rămână nestropită.

La origine, pentru stropit se foloseau găleţi cu apă de izvor, simbolul purificării încă din precreştinism, acestea fiind înlocuite în prezent cu sticluţe de parfum. În unele sate există şi obiceiul împodobirii fântânilor cu ouă colorate de Paşte.

Din bătrâni se spune că din primul ou ciocnit în ziua de Paşte trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună. În mai multe sate din Moldova, oamenii își spală faţa cu apa dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Cel care se spală ultimul ia banii. Tot în Moldova se spune că cel al cărui ou nu se sparge de Paşte îşi va găsi sfârşitul înaintea celuilalt. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul.

În Dobrogea, dar și în Muntenia, după ce oul roșu a fost mâncat, coaja se aruncă la rădăcina unui copac cu flori. Se spune că acela este momentul când vine cu adevărat vremea bună. Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşte, pregăteşte-te de nuntă. O vorbă veche din bătrâni spune că ai să te însori foarte curând.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News