Inflaţia a intrat pe un trend descendent, dar preţurile rămân în continuare mari. De ce se întâmplă asta?
Publicitate
Inflaţia a scăzut mai mult decât aşteptările analiştilor în ianuarie 2023. Preţurile la alimente de bază cresc însă mult mai puternic şi sunt şi cu 30-40% mai mari decât anul trecut pe vremea asta - scrie Ziarul Financiar. Inflaţia din România a scăzut în ianuarie la 15,1%, de la 16,4% la finalul lui 2022, datorită scăderii preţurilor la energie electrică. Conform coşului mediu calculat de INS, avansul preţurilor a fost de puţin peste 15% în ianuarie 2023 versus ianuarie 2022.
"Avem în continuare mulţi bani pe piaţă şi avem în continuare, în special, sectorul public care cheltuie mai mult decât încasează, în condiţiile în care trăim pe datorie, practic! Să nu uităm însă un lucru: În 2022 s-a scumpit energia, ceea ce a crescut costurile firmelor - e adevărat - iar acum, chiar dacă oamenii şi-au văzut puterea de cumpărare diminuată şi consumul de alimente a scăzut (consumul la alimente a scăzut de astă primăvară, anul trecut) preţurile nu se duc în jos. Comercianţii, într-adevăr, nu prea au cum să lase la preţ pentru că încep să crească salariile. Deci, anticipările inflaţioniste ale oamenilor s-au modificat, oamenii au realizat că preţurile cresc, banii îşi pierd valoarea şi, în consecinţă, încep să aibă la rândul lor pretenţii. Ori, suntem încă în această spirală periculoasă preţuri-salarii şi nu se va opri foarte curând. Singura veste bună este că la finalul acestui an avem o creştere mai mică de preţuri decât anul trecut.
Nimic nu ne împiedică să chivernisim bine banul public. Doar să vrem! Din păcate, această consolidare bugetară, aducerea în linie a veniturilor şi cheltuielilor, se întâmplă foarte lent, foarte încet. Încă suntem departe de unde trebuie să fim. Iar măsurile pe care Guvernul le-a gândit şi le gândeşte în continuare - printre care creşterea taxelor - nu ajută deloc la scăderea preţurilor. Din contră! În niciun caz, dacă vrei să consolidezi bugetul şi vrei s-o faci prin creşterea taxelor, nu vei ajunge mai aproape de stabilitatea preţurilor.
Eu sunt mai pesimist chiar decât estimarea Băncii Naţionale care vede inflaţia coborând sub 5% în 2024. De ce? În România intră foarte mulţi bani. Dacă aceşti bani din PNRR şi fondurile europene vor intra cu adevărat, pentru că deocamdată am ajuns într-un mic blocaj şi avem un pic de emoţii, atunci ei vor alimenta cheltuieli mari. Ori pe acest fond de cheltuieli mari este foarte greu. Puţin probabil ca inflaţia să scadă la ţinta de 2%. Vedem şi conturile din bănci care au scăzut, oamenii au început să mute banii, pentru că nu e nimeni prost să piardă în acest context inflaţionist când dobânzile erau extrem de mici. Cei care s-au trezit au început să-şi protejeze economiile" a explicat prof. de economie Bogdan Glăvan, în direct la Digi24.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu