De ce europarlamentarele contează și cum funcționează alegerile
În luna iunie, cetățenii din 27 de state europene își vor exercita dreptul de vot în alegerile care vor influența semnificativ cursul Uniunii Europene și nu numai. Aproape 400 de milioane de alegători sunt eligibili să voteze, de la Finlanda în nord până la Cipru în sud, Irlanda în vest și România în est.
Unul dintre obiectivele acestei ample consultări electorale este alcătuirea următorului Parlament European, legătura directă între cetățenii europeni și instituțiile Uniunii Europene.
Felul în care votează europenii va contura direcția Uniunii Europene în următorii cinci ani, pe teme precum schimbările climatice și migrația, integrarea mai profundă sau naționalismul crescut, se arată într-un editorial BBC.
Partidele de dreapta și extremă dreaptă au înregistrat câștiguri semnificative în întreaga Europă, iar această schimbare se va reflecta probabil și în componența viitorului Parlament European.
Parlamentul, cu sediul în Bruxelles și Strasbourg, adoptă legi care afectează viețile cetățenilor UE și are rolul de a aproba bugetul anual, care în acest an a ajuns la 189 miliarde de euro.
Rezultatul alegerilor va influența și desemnarea președintelui Comisiei Europene.
Cum funcționează
Votul începe joi, 6 iunie, în Olanda, urmat de Irlanda și Malta în ziua următoare, și Letonia și Slovacia sâmbăta. Multe state membre ale UE votează duminică, 9 iunie.
Majoritatea voturilor sunt exprimate într-o singură zi, deși cehii au zilele de vineri și sâmbătă pentru a-și exprima opțiunea, iar italienii votează sâmbătă și duminică. Belgienii nu doar că votează în alegerile europene duminica, dar și în alegerile naționale și regionale.
În cele mai multe țări UE trebuie să ai 18 ani pentru a vota, dar la 16 ani poți vota în Germania, Austria, Belgia și Malta, în timp ce în Grecia vârsta minimă este de 17 ani. În câteva țări, inclusiv Luxemburg și Bulgaria, votul este obligatoriu.
Importanța Parlamentului European
Fiind singura instituție a UE aleasă direct de votanți din 27 de țări, Parlamentul European leagă cetățenii europeni de celelalte două mari instituții: ramura executivă a UE - Comisia Europeană - și Consiliul, alcătuit din miniștri ai guvernelor UE.
Parlamentul European conturează direcția legilor și politicilor UE prin amendarea și adoptarea legilor și deciziile referitoare la acorduri internaționale și extinderi. Trebuie să aprobe bugetul anual al UE și poate cere Comisiei să propună legislație.
MEP-ii supraveghează activitatea Comisiei și a Consiliului. Ei împart responsabilitatea cu Consiliul pentru adoptarea legilor propuse de Comisie.
Principalele grupuri politice
Tradițional, cele mai mari două grupuri sunt Partidul Popular European de centru-dreapta (EPP) și Alianța Progresiștilor și Socialiștilor de centru-stânga (S&D), dar alte grupuri au devenit tot mai semnificative.
Grupul liberal Renew Europe și Verzii/Alianța Liberă Europeană au fost următoarele ca mărime în parlamentul anterior, dar două grupuri de dreapta și-au fixat obiective mari.
Acestea sunt Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și grupul Identitate și Democrație (ID).
Două grupuri mai mici joacă și ele un rol important. Unul este grupul stângii mici GUE/NGL, celălalt este MEP-ii nealiniati niciunui grup - de la membrii naționaliști Fidesz din Ungaria la câțiva separatisti din regiunea catalană a Spaniei.
Ce trebuie să urmăriți în această consultare electorală
Deși principalul scop al alegerilor din iunie este de a decide componența parlamentului, alegătorii folosesc adesea această ocazie pentru a transmite un mesaj guvernelor naționale.
De la Italia la Franța, Austria la Belgia, Germania la Olanda și dincolo, partidele de extremă dreapta urmăresc câștiguri semnificative.
Sondajele sugerează că cele două grupuri de dreapta, ECR și ID, ar putea depăși centrul-stânga și deveni a doua cea mai mare forță din Parlament.
Până acum, centru-dreapta a tendinței de a colabora cu centru-stânga, dar EPP-ul ar putea fi presat să caute noi aliați dacă centru-stânga se descurcă prost.
O orientare către dreapta ar putea pune frâne pe planurile pentru noi legi privind climatul și sustenabilitatea și ar putea influența legislația socială sau economică. Sprijinul puternic al UE pentru ajutorul financiar și militar pentru Ucraina ar putea fi de asemenea afectat.
Alegerea următorului șef al Comisiei
Una dintre primele sarcini ale noilor MEP-uri va fi să aleagă președintele Comisiei Europene. Actualul președinte, Ursula von der Leyen, își dorește realegerea.
Cei 27 de șefi de stat sau de guvern ai UE, cunoscuți sub numele de Consiliul European, vor lua în considerare rezultatele alegerilor și apoi vor nominaliza un candidat, a cărui nume va fi prezentat Parlamentului. Mai mult de 50% din MEP-uri vor trebui să aprobe candidatul.
Grupurile politice din UE ar putea utiliza un sistem de "candidați principali" - Spitzenkandidaten în germană - așa cum au făcut în 2014. Conform acestui principiu, fiecare grup propune un candidat la președinție înainte de alegeri și grupul cu cele mai multe locuri are mandatul de a selecta președintele Comisiei Europene.
Dar acum cinci ani, liderii naționali ai UE au ales-o pe doamna von der Leyen, chiar dacă nu era candidat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
