De Ce îi e frică lui Băsescu? Culisele întâlnirii de la Cotroceni

Sindicaliştii BNS care s-au întâlnit cu Traian Băsescu, miercuri, au avut o mare surpriză. Preşedintele a fost, pentru prima oară în ultimii 6 ani, extraordinar de amabil, curtenitor, chiar, şi i-a luat pe coarda sensibilă, cu afirmaţii de genul: eu mai am doi-trei ani şi plec, dar ce facem cu ţara asta, măi băieţi? Nu toţi participanţii la întâlnire au fost cuceriţi de farmecul care, atunci când vrea, nu-i lipseşte lui Traian Băsescu. Impresia unora dintre ei a fost că schimbarea de comportament trădează frica. ”Nu ştiu de ce este speriat, dar nu l-am văzut niciodată astfel. Înainte era arogant, vorbea de la înălţimea funcţiei, uneori la persoana a treia despre el însuşi: preşedintele face, preşedintele drege”, ne-a declarat unul dintre liderii sindicali.

În aceeaşi cheie, a fricii, ar putea fi citite şi atacurile la adresa judecătorilor şi a averilor necinstite, de la 10 TV,  ca şi reconfirmarea mitocăniilor la adresa MS Regelui Mihai. Aceste manevre propagandistice fac apel fie la electoratul frustrat de injustiţia din societate, pe mecanismul verificat la alegerile din 2009, fie la cel naţionalist. Mai precis, Băsescu încearcă recuperarea electoratului PRM, care a crescut după  greşeala cu desfiinţarea judeţelor. Aşa zisul atac la adresa liderilor maghiari, lansat miercuri noaptea, urmăreşte acelaşi scop: să dea impresia că regimul Băsescu nu tranzacţionează interesul naţional de dragul voturilor UDMR.

Ce factori ar fi putut contribui la schimbarea de atitudine a preşedintelui, de la o poziţie de forţă la una de cooperare, măcar în relaţia cu partenerii sociali?

1. Contextul întâlnirii, care a avut loc în timp ce la Atena se înregistrau grave confruntări între manifestanți și forțele de ordine. În cazul că astfel de revolte ar apărea în țara noastră, Băsescu știe că nu se poate baza pe loialitatea polițiștilor sau jandarmilor, iar PDL s-ar prăbuși la fel ca PCR, în 1989. E posibil ca impactul emoțional să fi acționat asupra președintelui pe moment, sau ca acesta, programatic, să își adapteze discursul pentru a atenua tensiunile din societate. Dar, după atâtea conflicte e puțin credibil și ar da un semn de slăbiciune, de înfrângere.
2. Reacția din PDL, în urma propunerilor de desființare a județelor. S-ar putea ca aceasta să fi fost mult mai dură decât s-a văzut la televizor, iar partidul să fi conștientizat că Băsescu îl trage în jos, deficit care nu mai compensează faptul că președintele își exercită puterea în scop partizan. E posibil să existe sondaje încă nepublicate care să fi măsurat reacția la desființarea județelor.  Băsescu încearcă să-și apropie sindicatele, pentru a evita proteste fie și la nivelul anului 2010.
3. Informațiile privilegiate de la Consiliul European și din zona financiară i-au dat un motiv de îngrijorare în plus. O nouă recesiune în Europa va afecta iarăși exporturile, iar nivelul de trai se va prăbuși din nou. Băsescu și Boc vor trebui să impună alte măsuri de austeritate și să admită că planurile lor au funcționat mai prost ca ale guvernelor din Polonia și Bulgaria..
4. Grupurile care îl susțin pe actualul președinte. Aceste, inclusiv la nivelul serviciilor speciale, au informații despre tensiunile din societate. Aceste forțe și-au dat seama că, în cazul accentuării nemulțumirilor populare, nu e suficient să-l sacrifice pe Boc, ci trebuie sacrificat chiar Băsescu, la fel cum a fost sacrificat Nicolae Ceaușescu. Spre deosebire de fostul lider comunist, Traian Băsescu simte acest lucru și încearcă să controleze liderii de sindicat.
5. Starea de sănătate a președintelui. Sindicaliștii  care au fost la Cotroceni au remarcat că Traian Băsescu a tușit pe tot parcursul întâlnirii. În timpul discursului din Parlament, aceeași tuse a întrerupt discursul prezidențial de mai multe ori. Rezultatul controlului medical anual, promis încă din 2010, nu a fost publicat nici astăzi. Orice semn de slăbiciune ar putea fi speculat de adversarii politici, în măsura în care simpatia românilor pentru Băsescu a ajuns la 15 la sută, înainte să fie măsurată reacția la desființarea județelor.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News