De ce îmbătrânirea creierului poate varia dramatic între oameni. Factorii care ar putea ajuta

Cercetătorii descoperă informații mai profunde cu privire la modul în care creierul uman îmbătrânește și la factorii care pot fi legați de o îmbătrânire cognitivă mai sănătoasă, inclusiv exercițiile fizice, evitarea tutunului, vorbirea unei a doua limbi sau chiar cântatul la un instrument muzical.

Unele aspecte ale abilităților cognitive la o vârstă înaintată pot fi legate de rezultatele obținute la teste în jurul vârstei de 11 ani, conform unui articol de analiză publicat joi în revista Genomic Psychiatry de Genomic Press New York.

Lucrarea, bazată pe date din studiile grupului Lothian Birth Cohorts din Scoția, sugerează că aproximativ jumătate din variațiile în cogniția oamenilor la vârste înaintate – de ce unii oameni pot avea un declin cognitiv mai accentuat decât alții – ar fi putut fi prezente încă din copilărie.

Cu toate acestea, unii factori ai stilului de viață la vârsta adultă păreau încă să fie legați de îmbunătățirea performanțelor cognitive și de îmbătrânirea mai lentă a creierului.

„Am constatat că lucruri precum menținerea activă și angajată din punct de vedere fizic și mental, având puțini factori de risc „vasculari” (cum ar fi hipertensiunea arterială, colesterolul, fumatul), vorbirea unei a doua limbi, cântatul la instrumente muzicale, un aspect mai tânăr al creierului și multe altele prezintă asociații detectabile, dar mici”, a declarat Simon Cox, unul dintre autorii noii lucrări și director al grupului Lothian Birth Cohort la Universitatea din Edinburgh.

„Am venit cu ideea că ‘Progrese Marginale, nu Soluții Magice’ este o modalitate bună de a privi o rețetă pentru îmbunătățirea îmbătrânirii cognitive, în loc să găsim un singur factor major de risc, vedem o mulțime de factori (adesea parțial suprapuși) care, fiecare în parte, probabil contribuie câte puțin la riscul tău pentru îmbătrânirea cognitivă”, a mai spus Cox.

Stilul de viață

El a adăugat că astfel de factori legați de stilul de viață - atunci când sunt luați în considerare împreună - pot explica „aproximativ 20%” din diferențele observate în declinul cognitiv între vârstele de 70 și 82 de ani.

Grupul Lothian Birth Cohort implică date din două studii ale adulților în vârstă: un grup de adulți scoțieni născuți în 1921 și un alt grup născut în 1936. Cu toții au susținut un test cognitiv validat la vârsta de 11 ani și au fost apoi testați la 70, 80 și 90 de ani pentru funcții cognitive și condiție fizică, printre alți factori.

„Am efectuat primele scanări RMN ale participanților când aceștia aveau 73 de ani. Unul dintre cele mai izbitoare lucruri ale studiului pentru mine este cât de mari sunt diferențele între scanările lor”, a precizat Cox.

„Chiar dacă toți aveau aceeași vârstă, unele creiere păreau perfect sănătoase. În timp ce altele prezentau multe restrângeri și deteriorări ale conexiunilor materiei albe, împreună cu alte caracteristici legate de îmbătrânirea cognitivă și demență”, a spus el.

Materia albă este țesutul care formează conexiuni între celulele creierului și restul sistemului nervos, ajutând aceste regiuni să comunice între ele prin semnale nervoase. Scăderea sau deteriorarea materiei albe poate încetini capacitatea creierului de a procesa informațiile.

Lipsa de somn, factor de risc cheie

În general, „acest lucru ne arată că îmbătrânirea creierului la vârsta de 73 de ani nu este inevitabilă, motivându-ne totodată să cercetăm ce putem face pentru a-i imita pe cei câțiva norocoși care ajung la această vârstă cu un creier atât de curat”, a mai declarat Cox.

Adulții în vârstă a căror memorie pare la fel de ascuțită ca cea a persoanelor cu 20-30 de ani mai tinere au fost numiți „super vârstnici cognitivi”.

„Nu toate aspectele îmbătrânirii creierului apar împreună la aceleași persoane”, a spus Cox. „Acum analizăm dacă diferite constelații de caracteristici ale îmbătrânirii creierului sunt determinate de anumite subgrupuri de factori de risc”, a explicat Cox.

Există o bază solidă de cercetare privind diferențele cheie în stilul de viață care pot contribui la diferențele în îmbătrânirea creierului. De exemplu, somnul insuficient este un factor de risc cheie pentru declinul cognitiv, iar problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia, sunt factori de risc cunoscuți pentru dezvoltarea demenței.

Exercițiile fizice regulate prin mers pe jos sau cu bicicleta doar de trei ori pe săptămână pot îmbunătăți abilitățile de gândire, potrivit unui studiu din 2018. Adăugarea unei diete sănătoase pentru inimă la rutina dvs. poate ajuta, de asemenea, la încetinirea îmbătrânirii creierului și la reducerea riscului de demență. Iar un studiu din 2020 sugerează că meditația zilnică ar putea încetini îmbătrânirea creierului, conform CNN.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News