De ce mănâncă românii multă pâine
"Ia cu pâine!" Ai crede că e expresie tipic românească, nu? Ce-i drept, ne caracterizează. Românii sunt mari amatori de pâine. Practic, nu există masă fără pâine, fie că vorbim despre micul dejun, prânz sau cină. Cifrele arată că românii consumă cu 30% mai multă pâine decât media Uniunii Europene.
Lunar, un român consumă în medie 7 kilograme de pâine. Exagerat! Totuși, de când mănâncă românii atât de multă pâine? Să fie sechele de pe vremea regimului comunist când până şi pâinea era raţionalizată? Sau e doar un vechi şi prost obicei de-al nostru? Trist este că există mai ales în mediul rural care, din lipsă de alternative la meniul zilei, din obişnuinţă, din lipsă de educaţie alimentară sau pur şi simplu de foame obişnuiesc să mănânce pâine cu orice. Cu orice! Pâine cu cartofi, pâine cu spaghetti, pâine cu orez, pâine cu pizza, doar pâine cu pâine nu mâncăm!
Adevărul pare să fie altul. După cucerirea dacilor de către romani, cultura gastronomică a poporului român a moștenit numeroase obiceiuri culinare atât de la unii, cât și de la ceilalți. Dar românii au împrumutat multe obiceiuri și de la vecini. Astfel, de la romani am moștenit plăcintele, de la greci musacaua și de la turci ciorba de perișoare și sarmalele. Şi pâinea sub formă de turte, la început, este preluată tot de la romani. Dacă ne referim la pâinea dospită, aceasta se pare că a apărut în secolul al XVIII-lea î. de Hr. în Egipt. Apoi, pâinea s-a consumat în diferite feluri în Grecia Antică (pâine cu miere, franzele cu mac, clătite, etc.) de unde a ajuns și pe teritoriul țării noastre. Timp de câteva secole, pâinea albă a fost considerată “pâinea bogaţilor”, în timp ce pâinea neagră era destinată celor săraci.
"Fiii gliei" până la moarte
Una dintre explicațiile consumului mare de pâine ar fi faptul că românii au lucrat pământul secole de-a rândul și aveau nevoie de forță pentru munca fizică. De ani buni, tradiția s-a păstrat, iar românii de astăzi, la fel ca străbunicii lor, consumă pâine la fiecare masă. Odată cu evoluția din țările române de la nord de Dunăre, țăranii români, mari producători de grâne, au înlocuit mămăliga cu pâine pentru că era mai sățioasă și se menținea proaspătă mai multă vreme. Cultura grâului a cunoscut o înviorare în secolele al XIV lea și al XVI lea în urma comerțului întreprins de negustorii italieni care apreciau extrem de mult grânele românești. Astfel, încă din secolul al XII-lea, gospodinele din România preparau pâinea cea de toate zilele cu ajutorul celor patru ingrediente de bază: apă, făină, drojdie și sare. Totuși, trebuie amintit faptul că pe teritoriul României de astăzi se cultiva grâu încă din preistorie. Arheologii din zona Sălaj au descoperit semințe de grâu care erau cultivate în zona Leşmirului acum 6.000 de ani.
La franzele înainte!
Pâinea albă este preferata românilor, astfel că 38% dintre consumatori declară că o consumă zilnic. Ca sortimente, 37% dintre respondenți spun că pâinea feliată/ambalată se află zilnic pe masă, urmată de franzelă menționată de către 33%. Vedem că românii se arată mari consumatori ai produselor de panificație, dar preferă să le cumpere, nu să le prepare singuri. Astfel că 70% dintre respondenți le achiziționează din magazinele fizice, în special pâinea feliată/ ambalată (88%), covrigii (85%), franzela (80%) și chiflele (78%).leg această variantă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
