După iinvadarea Ucrainei, lumea afacerilor nu va mai fi niciodată la fel. Procurorul general adjunct al SUA (DAG), Lisa Monaco, a declarat recent că „peisajul geopolitic al lumii este mai provocator și mai complex ca niciodată. Cel mai proeminent exemplu este, desigur, invadarea Ucrainei de către Rusia.” Este „nimic mai puțin decât o provocare fundamentală pentru normele internaționale, suveranitatea și statul de drept care stau la baza societății noastre”. Acest lucru este cu atât mai actualu în climatul de afaceri.
Într-o serie de 5 părți, publicația JDSupra abordează modul în care afacerile nu vor mai fi niciodată la fel și cum o confluență de evenimente a schimbat mediul de business pentru totdeauna. Brandon Daniels, Chief Executive Officer (CEO) al Exiger, a luat parte la inițiativa publicației. În cadrul articolului sunt explorate schimbările irevocabile în lanțul de aprovizionare, sancțiunile comerciale și economice, lupta anticorupție, securitatea cibernetică, socială și guvernanță (ESG).
Potrivit lui Daniels, „atunci când ne gândim la sancțiunile economice, nu este vorba doar de o luare în considerare a sancțiunilor economice implementate; este o considerație mai amplă a „unui set cuprinzător de politici economice și comerciale care au fost codificate în legislație, prin reglementări care stabilesc tonul pentru sancțiunile viitoare”.
Doi precursori ai dezvoltării răspunsului SUA privind sancțiunile economice și comerciale la invazia rusă a Ucrainei au fost creșterea sancțiunilor economice și comerciale utilizate de Administrația Trump și, cel mai semnificativ, adoptarea Legii de autorizare a apărării naționale la 1 ianuarie 2020, care a inclus Legea împotriva spălării banilor (AML) din 2020. Aceasta a fost prima actualizare a legilor federale AML de când Patriot Act a fost adoptat după 9/11. Ambele evoluții aparent disparate au pregătit scena astfel încât Rusia a invadat Ucraina, iar Administrația Biden, împreună cu majoritatea democrațiilor occidentale, a impus sancțiuni economice și comerciale în foarte scurt timp împotriva anumitor indivizi ruși, companii rusești și împotriva Rusiei însăși.
Guvernul SUA și-a intensificat, de asemenea, aplicarea sancțiunilor economice și comerciale în ultimii câțiva ani. DAG Monaco a spus că trei astfel de cazuri au dus la peste 1 miliard de dolari în amenzi și penalități numai în ultimii 10 ani. Cu toate acestea, „ceea ce ați văzut în ultimele luni este cu totul altceva... Sfera de aplicare a sancțiunilor impuse Rusiei de către Statele Unite și aliații săi este de un nou ordin de mărime... Noi investim resurse în aplicarea sancțiunilor, și ați văzut și veți continua să vedeți rezultate.” Într-adevăr, ea a catalogat aplicarea sancțiunilor economice și comerciale drept „noul FCPA”. Dar nu doar războiul din Ucraina a determinat un nou nivel de intensitate și angajament față de aplicarea sancțiunilor. Am întors un colț în abordarea noastră. În ultimele două luni, am anunțat această schimbare majoră, descriind sancțiunile drept „noul FCPA”.
Daniels a menționat că aceste noi runde de sancțiuni bazate pe invazia rusă a Ucrainei sunt de fapt mai ample și mai cuprinzătoare, deoarece se străduiesc să ajungă la rădăcina unei probleme, care este colectarea de informații de către actori statali și nestatali din afacerile americane. El a subliniat exemplele companiilor chineze ZTE Corporation și Huawei Technologies Co., Ltd., care fac obiectul interdicțiilor Comisiei Federale de Comunicații (FCC), dar care încă ar putea furniza cipuri furnizorilor din avalul lanțului de aprovizionare sau ar putea utiliza acele cipuri pentru a se angaja în colectarea de informații și spionaj industrial.
Sancțiunile economice și comerciale, puse în aplicare înainte de invazia rusă a Ucrainei și cele impuse ulterior, sunt menite nu doar să pedepsească Rusia, ci și să diminueze capacitatea acesteia de a continua războiul. Aceasta înseamnă că sancțiunile vor fi folosite pentru a perturba capacitatea Rusiei de a finanța războiul prin sectoarele sale bancare. Încă un alt set de motive este schimbarea comportamentelor nedemocratice și lipsite de etică prin creșterea costului angajării în aceste comportamente, impunându-se sancțiuni economice și comerciale.
Una dintre cele mai interesante consecințe în zonă a fost creșterea mult mediatizată a avertizorilor. Încă o dată, Legea AML din 2020 a stabilit stadiul pentru acest lucru prin includerea unei prevederi de recompensă conform căreia orice persoană sau entitate implicată în raportarea unei încălcări a sancțiunilor economice și comerciale ar fi eligibilă pentru o recompensă de până la 30% pentru orice recuperare. Poate cel mai vizibil efect secundar al acestui lucru a fost vânătoarea la nivel mondial pentru iahturile oligarhilor ruși. Denunțătorii și vânătorii de recompense caută activ aceste iahturi.
Dar aceste crize sunt doar un pas. După cum a menționat Daniels, pentru că Legea AML din 2020 ajută, de asemenea, la descoperirea companiilor care dețin aceste iahturi, dar și a companiilor care dețin acele companii (firmele mamă). Cu alte cuvinte, transparență. Aici trebuie doar să ne gândim la Panama Papers, Pandora Papers și Paradise Papers pentru a înțelege de ce lumina zilei este cel mai bun dezinfectant pentru aplicarea sancțiunilor economice și comerciale.
Încă o dată, ca și în cazul lanțului de aprovizionare, guvernul SUA caută acum afaceri care să ajute în această luptă. Guvernul SUA a înrolat sectorul privat ca parteneri cheie în implementarea sancțiunilor economice și comerciale, pentru a-i urmări „pe cei care profită de corupție și criminalitate în întreaga lume – fie că sunt oligarhi care încearcă se scape din calea sancțiunilor sau politicieni aflați la putere care se bucură de mită. Lucrând cu partenerii noștri, ne putem asigura că regimurile corupte vor fi considerate responsabile”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu