Bogdan Chirieac a analizat șansele ca în România să aibă loc alegeri anticipate, după cele prezidențiale și a vorbit despre situația economică a țării.
Mai multe scenarii ar arăta că anul 2025 ar putea veni cu alegeri anticipate. Prioritatea liderilor politici este acum să organizeze alegerile prezidențiale. Într-o intervenție prin telefon la România TV, analistul politic Bogdan Chirieac a venit cu mai multe observații privind scenariul anticipatelor de după alegerile prezidențiale, cu scurte referiri la situația economică a României din prezent, în oglindă cu Grecia anilor 2009.
"Din punct de vedere economic îmi este tot mai clar că ne îndreptăm către scenariul Grecia 2009, dar fără plasa de siguranță pe care a avut-o Grecia care era în zona euro. Și atunci Uniunea Europeană a trebuit să bage 700 de miliarde de euro (la nivelul anului 2009, da?) Asta ar înseamna 1500 de miliarde astăzi! Pentru că era vorba de salvarea monedei europene. Noi n-avem lucrul acesta. Sigur, îl avem pe guvernatorul Mugur Isărescu care singur poate să facă treaba asta, dar totuși cred că insistăm prea mult aici, adică cerem mult prea mult Băncii Naționale. Aici, din punct de vedere economic, îmi este foarte clar. Că așa cum se iau măsurile, cu reducerea agențiilor cu 25%... spre asta ne îndreptăm. Unde te-ntorci dai numai de pensii speciale, dai numai de servicii inutile, dai numai de agenții care fac treabă numai ca să-și facă de lucru ca să încaseze salarii ș.a.m.d.
În privința alegerilor anticipate eu cred că nu se pot organiza. Fiindcă cei care au ajuns acum în Parlament nu vor pleca de acolo. Deci ce vrea conducerea PSD... sigur că da, ar vrea, dar cei din Parlament nu vor vota pentru dizolvarea Parlamentului. Le place, nu le place, asta este. Nu vor pleca de acolo pur si simplu. Deci scenariul cu alegerile anticipate mie mi se pare nefezabil.
Ce se va întâmpla? Vor ciupi de la partidele suveraniste, om cu om, deputat și senator, să treacă fie la PSD fie la PNL. Și PNL va încerca să facă același lucru. Dar la ce va urma, după cum arată lucrurile, fără un sprijin extern masiv care trebuie atent negociat, România se duce fix după Grecia din 2009" a concluzionat Bogdan Chirieac.
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu
de Roxana Neagu