Existau doar două variante: să înceapă revenirea la normalitate cu schimbarea președintelui, sau cu aceea a guvernului. Într-un sistem democratic, un regim atât de impopular ca acela instalat de Traian Băsescu nu poate rezista ciclului electoral. Nu simpla fraudă electorală și folosirea serviciilor secrete, ci doar arestările în masă sau metodele tip juntă militară i-ar fi permis să mai păstreze Puterea, după modul în care s-a purtat cu electoratul.
Fragilitatea democrației dâmbovițene este atestată tocmai de pariul multor oportuniști pe șmecheriile lui Băsescu. Din fericire, dacă o democrație imperfectă mai are șanse, o jumătate de dictatură eșuează cu certitudine.
În cazul în care și-ar fi respectat propriile angajamente (de a nu-l numi pe Ponta premier nici dacă face 51 la sută în alegeri) era necesară suspendarea/demiterea președintelui, iar camarila de la Cotroceni dispărea, ulterior, fie din PDL, fie împreună cu PDL-ul.
Băsescu s-a sucit, ca de obicei, și a făcut numirea. Automat, sistemul care îl susține se va replia în jurul PDL, pentru a recâștiga Puterea, sau măcar pentru a negocia o predare în condiții avantajoase a acesteia. În momentul de față, PDL e în Opoziție și va desfășura o campanie de propagandă, bazându-se pe dezastrul pe care Boc și Ungureanu l-au lăsat în spate.
Ținta nemulțumirii populare rămâne însă Traian Băsescu, iar o schimbare de regim nu va fi percepută de populație decât după eliminarea acestuia. Totuși, între timp ar trebui să aibă loc localele și parlamentarele. Cu Băsescu la președinție, USL nu va avea probleme să câștige detașat scrutinul din toamnă. Abia după alegeri are sens atacarea buncărului de la Cotroceni, dacă Băsescu nu pleacă singur, odată cu prăbușirea regimului său.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News