De ce nu este justificat regimul de urgență în care va fi dezbătut proiectul de lege 5G
Pe data de 15 aprilie, Guvernul a aprobat proiectul de lege care prevede implementarea rețelelor 5G în România, prin care furnizorii de telecomunicații vor putea utiliza în rețelele 5G numai tehnologii, echipamente și programe software de la producători autorizați în prealabil prin decizie a premierului, pe baza avizului CSAT. Acest proiect de lege poate avea implicații importante asupra societății și ar trebui analizat cu atenție de către parlamentarii care iau decizia finală cu privire la această chestiune. Din acest punct de vedere, dezbaterea în regim de urgență nu poate oferi timpul necesar pentru analiza adecvată a acestui proiect.
Proiectul de lege nu transpune un act legislativ al UE, motiv pentru care art. 115 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților care spune că proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor de urgenţă se supun de drept dezbaterii şi adoptării Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă, nu ar trebui să i se aplice proiectului de lege.
În aceeași notă de idei, legea are un nivel ridicat de complexitate, deoarece necesită analiza recomandărilor emise prin UE Toolbox și criteriilor aplicate de alte state membre（de ex. Germania, Finlanda) pentru a garanta setul de criterii obiective comune în evaluarea furnizorilor de produse și software care ar trebui utilizate în implementarea tehnologiei 5G. Mai mult decât atât, deși planul de acțiune ANCOM prevede ca licitația 5G să aibă loc în al treilea trimestru al anului 2021, nu există nicio cerință legală pentru ca proiectul să fie adoptat înainte de această licitație.
Cadrul actual (OUG nr. 111/2011 și Decizia președintelui ANCOM nr. 512/2013) impune operatorilor să stabilească politici de testare a echipamentelor, sistemelor și software-ului, în special înainte de conectarea/ punerea lor în funcțiune și stabilirea unei politici adecvate pentru evaluarea și testarea securității tuturor resurselor, inclusiv a echipamentelor, sistemelor și software-ului. Nu există informații publice despre faptul că operatorii și-au încălcat obligațiile până acum sau că incidentele majore de securitate din domeniul telecomunicațiilor au fost cauzate de modul în care echipamentul a fost proiectat/ produs.
Pentru ca licitația 5G să continue, trebuie parcurși următorii pași: adoptarea hotărârii Guvernului privind impozitul pe licență, adoptarea ANCOM a deciziei referitoare la procedura de licitație, adoptarea ANCOM a deciziei referitoare la taxa pentru utilizarea spectrului și adoptarea ANCOM a caietului de sarcini.
În acest moment, proiectul conține numeroase neclarități care pot afecta serios industria locală de telecomunicații, iar reprezentanții telecom s-au declarat nemulțumiți de forma actuală a documentului. Deși supus unor modificări, forma actuală a proiectului de lege nu prezintă niște modificări esențiale față de forma din 2020, iar recomandările oferite de Consiliul Concurenței, Ministerul Justiției, operatori și asociațiile din industrie nu au fost implementate.
În concluzie, acest proiect de lege care presupune efecte substanțiale la nivelul societății și industriei telecom, necesită în continuare ajustări și clarificări. Pentru a dezvolta un instrument solid care să deservească economiei naționale, dar și care să vină în sprijinul operatorilor, acest document trebuie evaluat cu atenție înainte de aprobarea sa în Parlament.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
