De ce nu există Bursa de Valori în programele de guvernare
Cu toate că protocolul semnat între Fondul Monetar Internațional (FMI) și statul român presupune condiții de listare a marilor companii de stat la Bursa de Valori, formațiunile politice din România ignoră prevederile. În programele de guvernare propuse de
Un punct important în programul convenit de România cu FMI, privatizarea companiilor de stat nu se află pe agenda coalițiilor de guvernământ, deși mai multe societăți vor scoate la vânzare acțiuni. Printre acestea, Transelectrica, Transgaz, Oltchim, Romgaz, Tarom, Transgaz, dar și CFR Marfă, potrivit ultimei scrisori de intenție.
Conform analizei Business24, economiștii au păreri divergente referitor la acest subiect.
Ionel Blănculescu consideră că nu este în interesul statului să listeze la Bursă companiile de stat, pentru că valorile acțiunilor sunt mult mai mici decât valoarea lor inițială, situându-se la aproximativ 20% din valoarea adevărată. Analistul a adăugat că este contraproductiv pentru stat să-și listeze companiile, pentru că scopul statului nu este de a încuraja Bursa, ci de a-și maximiza participațiile. "Scopul (statului - n.r.) nu este să le dăm pe Bursă cu 10%, unde niște băieți să se joace de-a cumpăratul și de-a vândutul", a declarat Ionel Blănculescu. Totodată, analistul susține că marile companii vor lua în considerare finanțarea prin intermediul pieței de capital doar în momentul în care Bursa de la București va putea să ofere condiții de finanțare corespunzătoare. Până atunci, amânarea Guvernului de a lista companiile de stat la Bursă este un lucru bun, amintind că listarea ar fi ineficientă pentru stat.
Asemeni lui Ionel Blănculescu, analistul Ilie Șerbănescu crede că ignorarea Bursei în programele de guvernare este o dovadă de realism, motivând că Bursa există numai pentru a finanța economia. "Bursa este o piață alternativă față de piața bancară. Finanțarea prin Bursă e mai ieftină. La noi există, de aproape 20 de ani, dar n-am auzit pe nimeni să se finanțeze. Am înțeles că sunt 12.000 de investitori care își freacă banii când colo, când colo. Asta nu-i Bursă", a spus economistul. Potrivit declarațiilor lui Ilie Șerbănescu pentru Business24, nu este rolul marilor companii de stat să revitalizeze Bursa, ci este rolul companiile private, întrucât nu statul trebuie să ajute Bursa să iasă din impas. Totuși, economistul a precizat că, în esență, e condamnabil faptul că nicio formațiune politică nu s-a gândit la Bursă, dar "este o chestiune de realism politic". Analistul a motivat că nu putem aplica României "clișeele sau criteriile de țară de tip bursier, pentru că suntem subdezvoltați și avem alte priorități. Acolo ar trebui căutate soluții. În programele respective, nu găsim nici măcar aceste soluții".
Contrat opiniilor Blănculescu-Șerbănescu, Constantin Rudnitchi apreciază ca pe o problemă îngrijorătoare faptul că Bursa nu este menționată în programele de guvernare, deoarece bursa asigură cea mai transparentă metodă de a vinde. "Faptul că se scrie puțin sau deloc despre ce s-ar dori pentru încurajarea Bursei de Valori este îngrijorător, pentru că politicienii, decidenții, nu se uită către piața de capital din România într-un moment în care ea ar avea nevoie să primească un impuls", a declarat analistul pentru Business24. Editorialistul s-a declarat în favoarea unei variante transparente, "cum este Bursa", în locul altei variante ce ar putea presupune ca statul să câștige mai mulți bani sau ca varianta în care investitorii își asumă mai multe lucruri, a căror îndeplinire nu se realizează întotdeauna.
În 2012, Bursa de Valori din România a avut de suferit, în mare parte, din cauza întârzierii privatizărilor anunțate, ca parte a acordului cu FMI. Situația este cu atat mai delicată, cu cât trei mari case de brokeraj au părăsit piața locală de capital.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
Cum poate suna anunțul decesului în cazul celor patru președinți: Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis de Val Vâlcu
