Acum 11 ani, Boston Dynamics l-a arătat lumii pe „Atlas”, un robot care putea merge, sări și chiar urca scări.
Atlas părea o realizare deosebită, apropiată de viziunile din ficțiune: un robot capabil să îndeplinească sarcini cotidiene, scrie The Guardian. Cu toate acestea, deși inteligența artificială (IA) a evoluat semnificativ de atunci, roboții fizic rămân limitați la sarcini industriale specifice, de obicei în fabrici și depozite, iar roboții domestici sunt în mare parte restrânși la aspiratoare automate și mașini de tuns iarba.
Jenny Read, directoarea programului de robotică de la Advanced Research and Invention Agency (Aria), subliniază că, în ciuda progreselor, "corpurile robotice nu s-au dezvoltat substanțial încă din anii 1950". În comparație cu evoluțiile rapide în software și calculatoare, domeniul roboticii se mișcă mult mai încet, deoarece dezvoltarea unui robot necesită mai multe resurse și timp decât scrierea unui algoritm.
Cu toate acestea, mai multe companii și laboratoare de cercetare fac progrese în dezvoltarea roboților umanoizi. De exemplu, Boston Dynamics a retras modelul hidraulic Atlas și a lansat o versiune electrică, iar Agility Robotics susține că robotul lor Digit este primul umanoid care a fost plătit pentru muncă, mutând cutii într-o unitate de logistică. Elon Musk a anunțat că robotul umanoid al Tesla, Optimus, va începe să lucreze în fabricile companiei în viitorul apropiat.
Cu toate acestea, roboții umanoizi sunt încă departe de a putea funcționa în medii necontrolate. Avansurile în inteligența artificială nu pot depăși limitările hardware-ului actual. De exemplu, sistemele AI generative pot crea texte sau imagini, dar nu pot efectua sarcini fizice precum manipularea obiectelor periculoase. Pentru a realiza aceste sarcini, e nevoie de mai mult decât o minte electronică – este necesară o formă fizică sofisticată.
Una dintre provocările majore în dezvoltarea roboților utili este legată de mâinile robotice. “Multe dintre cazurile de utilizare pentru roboți depind de capacitatea lor de a manipula obiecte cu precizie și îndemânare fără a le deteriora”, explică Read. Oamenii sunt extrem de buni la a manevra obiecte fragile și la a face rapid trecerea între sarcini complexe, cum ar fi ridicarea unui ou și manipularea unui haltere.
Roboții însă întâmpină mari dificultăți în a efectua asemenea manevre. Programul Aria, finanțat cu 57 milioane de lire sterline, se concentrează pe aceste probleme de dexteritate robotică.
Un alt exemplu notabil este Shadow Robot, o companie din Londra, care a creat Shadow Dexterous Hand, o mână robotică cu patru degete și un deget mare, care imită articulațiile umane. Cu toate acestea, mâna robotică necesită un braț mai mare decât cel uman pentru a găzdui toată electronica și mecanica necesare. În pofida acestei complexități, o mână la scară umană poate manipula uneltele proiectate pentru oameni, ceea ce este un avantaj important în multe contexte.
Împreună cu Google DeepMind, Shadow Robot a dezvoltat o altă mână robotică numită DEX-EE, care, deși arată diferit de o mână umană, prioritizează robustețea. Această mână, mai mare decât mâna umană, este echipată cu senzori tactili și este concepută să reziste la impacturi, permițându-i să opereze timp de cel puțin 300 de ore fără a se defecta. Cercetările din cadrul DeepMind au permis, de asemenea, dezvoltarea unui sistem de antrenament pentru această mână, care începe cu simulări virtuale, reducând astfel timpul și costurile experimentelor reale.
Deși dexteritatea robotică este esențială, mâinile reprezintă doar o parte din provocarea mai largă a construirii unui robot umanoid capabil să navigheze și să interacționeze eficient cu mediul său. De exemplu, Jonathan Hurst, cofondator al Agility Robotics, subliniază că folosirea formei umane pentru roboți are o logică practică, deoarece mediul nostru este proiectat pentru oameni. Însă nu toate sarcinile necesită o formă umanoidă. Roboții cu roți sau cu patru picioare, cum ar fi Spot de la Boston Dynamics, pot naviga terenuri dificile mult mai eficient decât un robot biped.
O problemă importantă care trebuie rezolvată înainte ca roboții să devină o parte comună a vieții cotidiene este siguranța. Aaron Prather, președintele unui grup de studiu al IEEE, explică că utilizarea roboților umanoizi în spații publice prezintă riscuri diferite față de utilizarea lor în fabrici, unde sunt separați de lucrători prin bariere de siguranță. Interacțiunea roboților cu persoane neantrenate, cum ar fi copiii, ridică probleme suplimentare de securitate.
Pentru moment, roboții umanoizi sunt încă într-o fază experimentală, iar demonstrațiile publice oferă uneori o imagine nerealistă a capacităților lor. Deși Boston Dynamics publică videoclipuri impresionante, acestea sunt adesea însoțite de scene în care roboții eșuează în diverse sarcini. La fel, în cazul robotului Optimus de la Tesla, chiar și în filmările în care pare să plieze o cămașă, unii observatori au remarcat indicii că robotul ar putea fi teleoperat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu