De Ce nu funcționează aparatul care trebuia să depisteze cancerul în șase minute

Deşi în ultimii ani zeci de invenţii româneşti au fost premiate la nivel european foarte puţine au devenit realitate. De altfel, premierea la salonul de la Geneva nu poate fi luată în serios, căci nu este altceva decât o afacere: cel care plătește cel mai mult, primește cele mai multe premii. Un exemplu îl reprezintă dispozitivul Ralucăi van Staden, premiat cu Trofeul de aur la Salonul de la Geneva, şi care ar fi trebuit să depisteze cancerul într-un timp record. România Liberă scrie despre eșecul acestei invenții,

În luna aprilie 2010, românca Raluca-Ioana van Staden câştiga, în cadrul Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva, Trofeul de Aur al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală pentru Cea Mai Bună Femeie Inventator. Distincţia i-a fost acordată pentru descoperirea unui "senzor care determină existenţa cancerului în corpul uman în mai puţin de 6 minute". A urmat, la Bucureşti, o puternică mediatizare a acestei reuşite care le-a insuflat oamenilor speranţa că una dintre cele mai necruţătoare boli – cancerul – ar putea fi depistată într-o fază incipientă.

Opt luni de teste, niciun rezultat

La puţină vreme după momentele de euforie de la Geneva, preşedinte MB Telecom, Mircea Tudor, spunea în mass-media că – pe baza invenţiei doamnei van Staden – compania sa va produce aparatul care va putea detecta cancerul. La peste un an de la aceste declaraţii, Mircea Tudor spune că s-a înşelat şi că aparatul nu poate funcţiona decât într-un mediu ideal.

“După opt luni de teste la care au lucrat patru specialişti din echipe interdisciplinare şi o investiţie de mai multe zeci de mii de euro am constat o instabilitate ridicată a senzorului care ar fi trebuit să depisteze cancerul în şase minute şi, astfel, nu am putut dezvolta un produs comercial. Punerea pe piaţă a unui produs implică o responsabilitatea foarte mare mai ales în domeniul medical. La nivel de laborator, unde poţi crea condiţii ideale, rezultatele sunt în regulă, dar scos din laborator şi dus într-un mediu agresiv, senzorul nu mai oferă rezultatele dorite de cercetători. Adică, nu mai are capacitatea de a determina cancerul”, susţine preşedintele MB Telecom, companie specializată în procese de automatizare, ingineria traficului şi sisteme de securitate.

Mai trist este faptul că, în acest moment între inventator şi MB Telecom nu mai există niciun fel de dialog. Ruptura s-a produs în momentul în care MB Telecom i-a propus Ralucăi van Staden reluarea cercetărilor într-o fază incipientă. “Dacă vrem să ajungem la ceea ce îşi propune acest brevet ar trebui să păstrăm doar ideea pentru că doar 5% din cunoştinţele, informaţiile cuprinse în studiul cercetătorului poate fi folosit”, este de părere Tudor.

Salonul de la Geneva se bazează pe seriozitatea concurenților

“La Geneva când se evaluează un concept,un brevet – pentru că variabilele sunt atât de diferite - se mizează şi pe buna credinţă a autorului însuşi. Există, într-un fel, prezumţia că ceea ce spun creatorii e şi adevărat. În cazul invenţiei referitoare la depistarea cancerului s-a dovedit că ceea ce s-a spus nu a avut în întregime o corespondenţă în realitate. S-a estimat mai degrabă un rezultat care, pe testele făcute de noi, nu s-a confirmat”, argumentează Mircea Tudor.

Funeriu cere să se analizeze temeinicia ştiinţifică invenţiilor

Ministrul Educaţie, Daniel Funeriu, i-a cerut preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, Dragoş Ciuparu, să verifice dacă invenţiile prezentate la saloanele de la Geneva au relevanţă ştiinţifică sau economică. De asemenea, Funeriu vrea să ştie dacă – în acest context – mai este oportună finanţarea de la bugetul de stat a participării reprezentanţilor României la acest tip de manifestări.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News