De ce nu-mi place Dan Puric

Am fost la două spectacole marca Dan Puric. Primul mi s-a părut inedit, ba chiar amuzant, al doilea m-a plictisit, la al treilea aș fi plecat din sală, dacă mă păcălea cineva să intru. E ca la filmele cu Rocky: primul film e ok, a patra serie e prea mult.

Nici semi-monoloagele lui televizate nu mă țintuiesc în fotoliu. În mare, sunt de acord cu ceea ce spune. Mă deranjează stilul arhanghelesc, discursul axiomatic, abordarea tip totul sau nimic.

Poate fiindcă mi-am făcut o părere greșită despre Dan Puric, în 2009. Se apropiau prezidențialele, iar elitele intelectuale strâmbau din nas la PSD, încremenite în proiectul anti-stângist din anii '90, ca răscumpărare pentru tăcerea din  anii '80 ai secolului trecut.

Așa că m-am mirat când am primit o invitație la Bulandra, sala Icoanei, la ziua de naștere a lui Mircea Geoană. Pentru că era o invitație la un spectacol marca Dan Puric. Dan Puric, spectacol pentru Geoană, în preajma campaniei electorale...merită văzut, și-or fi spus mulți. La intrare, Geoană este chestionat de jurnaliști: cum s-a organizat evenimentul? Este un cadou de la soția mea, care a plătit spectacolul, răspunde Geoană. În loc să facem o petrecere, la restaurant, am dorit să ne bucurăm, împreună cu prietenii, la  teatru.

Începe spectacolul, marca Dan Puric, dar acesta nu urcă pe scenă. De fapt, nu l-am văzut deloc. Mie mi s-a părut un gest dâmbovițean. În lumea ideală a discursului pe care Dan Puric îl susține public, ori nu venea deloc trupa, ori venea și cel care îi dă numele. Nu cred că publicul ar fi încântat  ca la un show Mihai Petre să nu vină Mihai Petre. Este foarte posibil ca Dan Puric să fi avut o problemă de sănătate, sau un alt angajament, pe vreo scenă europeană, unde s-o fi dus fără trupă. Eu am rămas cu impresia că s-a ferit de asocierea cu un candidat, dar nici nu a avut tăria de a refuza cu totul oferta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News