Majoritatea stăpânilor de pisici se bucură de sunetele pe care acestea le scot. Dacă pisica ta nu este prea vorbăreață, acest comportament poate fi normal, dar ar fi bine să cauți și alte semne.
Dacă o pisică, de obicei vocală, devine brusc tăcută pentru perioade lungi de timp, ar putea fi un motiv de îngrijorare. Mai ales dacă pare letargică sau deprimată, o vizită la veterinar este o idee bună. Dacă pisica ta a fost mereu mai tăcută, dar pare fericită și sănătoasă, atunci probabil este vorba de natura ei și este perfect normal.
Vocalizarea la pisici tinde, de asemenea, să fie specifică rasei. Pisicile Siameze sunt zgomotoase și au mieunături aspre și abundente, în timp ce o pisică Birmaneză este tăcută din fire. Când o rasă zgomotoasă devine brusc tăcută, ar trebui să fie un motiv de îngrijorare.
Pisicile de obicei nu sunt foarte vocale între ele, cu excepția unei pisici femele și a puilor ei. Mulți oameni de știință cred că mieunatul este un comportament manipulator pe care pisicile îl adoptă pentru a obține ceea ce vor. Mieunatul direcționat către oameni este o trăsătură a domesticirii și un mod de a comunica cu stăpânii lor. Deoarece pisicile adulte nu miaună între ele, nu este neobișnuit ca pisoiul tău să devină treptat mai tăcut pe măsură ce crește. Acest lucru nu este ceva de care trebuie să te îngrijorezi.
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @freepik
Deși majoritatea cazurilor în care pisicile nu miaună sunt pur și simplu chestiuni de "personalitate", uneori poate fi vorba de o problemă mai serioasă care provoacă tăcerea pisicii. Discută cu veterinarul tău dacă suspectezi o altă cauză sau dacă acest comportament este recent.
Infecție respiratorie superioară
La fel ca la oameni, o infecție respiratorie superioară poate provoca răgușeală și laringită la pisici. Dacă pisica ta prezintă și simptome precum tuse, strănut, umflarea membranelor mucoase din jurul ochilor, letargie sau scurgeri nazale, lipsa mieunatului poate fi un simptom al unei infecții respiratorii. Veterinarul va trata afecțiunea cu antibiotice sau alte medicamente.
Hipertiroidism
La pisicile mai în vârstă, glandele tiroide hiperactive pot provoca răgușeală, precum și pierdere în greutate. Dacă suspectezi acest lucru, cere veterinarului tău să facă analize de sânge și să sugereze o terapie.
Hipertiroidismul poate cauza, de asemenea, o creștere semnificativă a vocalizării. Așadar, dacă pisica ta mai în vârstă și de obicei tăcută începe brusc să miaune mult mai mult, verifică glanda tiroidă!
Paralizia laringiană
Deși rară, deteriorarea nervilor laringelui (cutiei vocale) poate provoca modificări ale vocii și poate afecta și respirația pisicii. De asemenea, poate provoca tuse, pierdere în greutate și dificultăți la mâncat. Aceasta este o situație serioasă care necesită atenție medicală imediată.
Tumori sau polipi
Diverse tipuri de tumori în gâtul și corzile vocale ale pisicii pot determina încetarea vocalizării. Acestea pot varia de la polipi complet benigni la creșteri canceroase foarte serioase. Dacă pisica ta prezintă răgușeală împreună cu o modificare a sunetului vocii, strănut, tuse și respirație zgomotoasă sau dificilă, du-o la veterinar pentru examinare și tratament. Veterinarul poate preleva o probă de biopsie pentru a verifica prezența cancerului.
În majoritatea cazurilor, tăcerea unei pisici este pur și simplu o alegere sau o expresie a naturii sale și nu este ceva de îngrijorat. Atunci când tăcerea este însoțită de alte simptome, solicită întotdeauna o opinie profesională.
Uneori, pisicile (ca și oamenii) au nevoie doar de puțină încurajare. Dacă pisica ta rămâne tăcută, bucură-te de animalul tău de companie așa cum este. Pisicile sunt în mod natural animale liniștite. Dacă nu poți să-ți faci pisica să vocalizeze, nu te simți prea rău din cauza asta. Mieunatul poate să nu fie în natura ei. Poate ar trebui chiar să te consideri norocos, deoarece alte persoane se confruntă cu vocalizarea excesivă a pisicilor, potrivit Thesprucepets.com.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu