De ce nu poate Opoziția să arate care e articolul care afectează independența Justiției?

Primul răspuns vine chiar din Parlament, unde, chiar dacă pare de neimaginat, USR și PNL au votat cot la cot cu „ciuma roșie" mai multe modificări la legile Justiției. Mai bine de o treime din amendamentele votate în Comisia specială au fost votate cu unanimitatea celor prezenți. Mai mult decât atât, legile acestea, atât de criticate virulent de Opoziție, de Departamentul de Stat al SUA sau de ambasadorul SUA, Hans Klemm, cum că ar afecta independența Justiției și lupta anti-corupție, conțin numeroase amendamente venite chiar din partea USR și PNL, pe lângă cele de la Consiliul Superior al Magistraturii, Uniunea Națională a Judecătorilor din România sau Asociația Magistraților din România.

Doar la legea 303, USR a propus 50 de amendamente care au fost adoptate de Comisia Speciala și apoi de plen. PNL a avut 9 astfel de amendamente, în timp ce peste 100 din totalul de 302 de articole modificate, au fost votate în unanimitate, adică împreună, de putere și de opoziție. Cu precizare că PMP nu a participat la dezbateri. Alte 124 de amendamente adoptate, au fost propuse chiar de către Consiliul Superior al Magistraturii. Da! De acel CSM care a dat, inițial, aviz negativ proiectelor de lege. Asociația Magistraților din România a contribuit la modificări cu 9 amendamente iar Uniunea Națională a Judecătorilor cu 57.

Mai mult decât atât, cele câteva amendamente care au fost criticate cu jumătate de gură de unii membrii ai Opoziției, se suprapun aproape perfect pe recomandări venite chiar din partea Comisiei de la Veneția. Cum să critici faptul că s-a scos termenul de „independență" pentru procurori, când noul text de lege reproduce exact textul din Constituție privind activitatea procurorilor și când Comisia de la Veneția spune că „a criticat uneori puterile excesive ale parchetelor, pentru că în sistemul sovietic, parchetul a reprezentat un mijloc puternic de a controla puterea judecătorească şi, în câteva state, încă există rămăşiţe ale acestui sistem, existând deci riscul ca un parchet ultra-puternic să devină o autoritate distinctă, fără niciun fel de responsabilitate."

Cum să critice USR și PNL înființarea unei secții speciale în Parchetul General pentru anchetarea magistraților, când o astfel de secție exista deja în cadrul DNA. Păi dacă o astfel de secție din Parchetul General ar afecta independența magistraților, ce să înțeleagă românul? Că până acum independența magistraților era afectată chiar de DNA?

Și urmează, firesc, alte și alte întrebări. Cum să reprezinte un pericol pentru Justiție, de exemplu, responsabilizarea procurorilor și a judecătorilor în actul de cercetare penala și în deciziile adoptate în instanță? Cum să reprezinte un pericol la adresa Justiției promovarea procurorilor și a judecătorilor prin examen profesional, si nu pe bază de interviu? Despre ce pericol la adresa Justiției, vorbim, atunci când scoatem judecătorii de sub amenințarea procurorilor DNA sau atunci când îi protejăm și le oferim independență totală inspectorilor judiciari?

Și revenim la întrebarea inițială: Cum să spui că legile justiției sunt periculoase și sunt proaste când tu, ca membru USR sau PNL ai asigurat „unanimitatea" cu „penalii" de la PSD și ALDE pe mai bine de o treime din amendamentele adoptate? Și ce să spui despre celelalte? Că sunt proaste că vin din partea CSM sau din partea altor asociații de magistrați?

Și cum să ajungi chiar tu, politician de dreapta, să susții că răspunderea magistraților pentru faptele lor, susținută de peste 80% din populație, ar fi ceva rău, care afectează lupta împotriva-corupției? Păi asta nu înseamnă că îi aperi pe cei de teapa procurorului Negulescu-Portocală care se credeau deasupra legii tocmai că făceau parte din trupa de elită a DNA – așa cum i-a descris chiar șefa acestei instituții, Codruța Kovesi?

Și mai rămâne o ultimă întrebare la care nimeni dintre cei care critică la pachet modificările la legile Justiției nu a răspuns până acum: cum ar fi arătat această dezbatere dacă în 2014 președinte ar fi ieșit Victor Ponta și nu Klaus Iohannis? Ar mai fi susținut cei de la PNL și USR că președintele Ponta nu trebuie scos din procedura de numire a procurorilor șefi, pentru a asigura acel mecanism de „check and balance"? Ar mai fi țipat la fel de tare Opoziția că prerogativa președintelui Ponta de a numi sau demite procurori nu trebuie golită de conținut?

Iată o altă și altă întrebare la care USR și PNL nu încă niciun răspuns... dar poate începem cu prima: Care dintre articolele din noile legi votate afectează independența justiției și lupta anti-corupție?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News