Florinela Georgescu, director în cadrul ANM, a explicat de ce deasupra oraşelor mari, precum Capitala, nu sunt lansate rachete anti-grindină, dar şi care a fost zona din ţară cea mai afectată.
"Evident că au fost zone în ţară în care grindina a fost de dimensiuni mai mari decât la Bucureşti, dar într-un oraş mare suntem întotdeauna mai vulnerabili. De aceea avem întotdeauna grijă ca atunci când emitem coduri, să coborâm puţin pragul la care emitem coduri pentru Bucureşti. Canalizarea nu a făcut faţă cantităţii mari de apă, grindina poate provoca pagube materiale care se pot răsfrânge asupra locuitorilor. Dacă se sparge un geam, să zicem că nu este foarte grav. Dar problema este dacă nu cumva geamul spart a lovit pe cineva. La fel e şi la un copac care cade, sau la o maşină avariată", a declarat Florinela Georgescu.
Val Vâlcu a intervenit şi a întrebat dacă instalaţiile de panouri solare sunt mai expuse în aceste perioade şi dacă ar putea fi protejate prin lansarea de rachete anti-grindină.
"Bineînţeles, şi ele sunt expuse. Din măsurile de siguranţă a populaţiei şi aeriană, rachetele anti-grindină nu vizează localităţile. Sistemul este încă în dezvoltare. El a avut rezultate deosebit de bune în perioada aceasta cu instabilitate puternică din luna iunie, dar cu limitări dinspre protecţia aeriană. Trebuie un acord înainte de a se trage rachetele anti-grindină, să nu fie avioane în zonă. Deocamdată, sistemul aşa cum este în prezent, nu poate asigura protecţia întregului teritoriu al ţării. Dar da, în 13 iunie a fost activat.
A avut rezultate foarte bune în Oltenia. În seara acelei zile şi în noaptea de 13 spre 14 iunie, Oltenia a fost zona cea mai afectată, pentru că a avut mai multe perioade de instabilitate. A venit şi o furtună din nordul Europei, şi una din Bulgaria", a mai declarat Florinela Georgescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
